Un discurs susținut în Parlamentul Bulgariei a readus în atenție unele dintre cele mai sensibile momente din istoria relațiilor dintre România și Bulgaria. Reprezentanții partidului GERB au evocat luptele din Dobrogea din 1916, ocuparea Constanței de către trupele bulgare și Tratatul de la Craiova din 1940, prin care România a cedat Bulgariei Cadrilaterul.
Declarația a fost făcută de Denița Saceva, membră a conducerii GERB, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la luptele de la Dobrici din septembrie 1916. Discursul a depășit însă cadrul comemorativ, fiind folosit pentru a transmite un mesaj despre politica externă și despre modul în care Bulgaria ar trebui să își apere interesele naționale.
GERB evocă luptele din Dobrogea
Saceva a amintit confruntările din 5-7 septembrie 1916, când armata bulgară a luptat în Dobrogea împotriva trupelor române, ruse și sârbe.
În discurs a fost menționat generalul bulgar Ivan Kolev și rolul său în luptele de la Dobrici. Totodată, reprezentanta GERB a subliniat că Bulgaria a ajuns în acel moment să lupte inclusiv împotriva Rusiei, deși Imperiul Rus avusese anterior un rol important în eliberarea Bulgariei de sub dominația otomană.
De aici, partidul bulgar își construiește una dintre principalele concluzii: relațiile dintre state sunt determinate în primul rând de interese, nu de alianțe sau recunoștințe permanente.
„Interesul național nu cunoaște prieteni eterni”, a fost ideea centrală transmisă în discurs.
Constanța, menționată în Parlamentul de la Sofia
Un alt episod istoric readus în atenție este ocuparea Constanței în timpul campaniei din 1916.
Potrivit relatării prezentate de GERB, generalului Ivan Kolev i s-ar fi propus o intrare festivă în oraș după cucerirea acestuia, însă comandantul ar fi refuzat.
Saceva a folosit acest episod pentru a evidenția ideea că succesul militar nu trebuie confundat cu spectacolul propagandistic, insistând asupra importanței faptelor și a capacității reale a unui stat.
Tratatul de la Craiova și pierderea Cadrilaterului
În centrul discursului s-a aflat și Tratatul de la Craiova, semnat la 7 septembrie 1940. Prin acest acord, România a cedat Bulgariei Dobrogea de Sud, cunoscută drept Cadrilater, formată din județele Durostor și Caliacra.
Momentul s-a produs într-un context extrem de dificil pentru România, care pierduse în același an Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, iar ulterior nordul Transilvaniei. Tratatul de la Craiova a reprezentat astfel o nouă modificare majoră a frontierelor României.
Cadrilaterul fusese intrat în componența României în 1913, după al Doilea Război Balcanic și Tratatul de la București. În 1940, regiunea a revenit Bulgariei.
Acordul a prevăzut și un schimb obligatoriu de populație între cele două țări, ceea ce a dus la strămutarea unui număr important de locuitori.
„În 1916 – cu arme. În 1940 – cu diplomație”
GERB prezintă cele două momente istorice drept exemple ale unor modalități diferite prin care Bulgaria și-a urmărit interesele.
„În 1916 – cu arme. În 1940 – cu diplomație”, este una dintre formulele centrale ale mesajului.
Partidul susține că un stat trebuie să dispună atât de capacități de apărare, cât și de instrumente diplomatice pentru a-și proteja interesele.
În același timp, reprezentanta GERB a insistat asupra ideii că marile puteri își urmăresc propriile interese, iar statele mai mici trebuie să fie capabile să își definească și să își apere propriile obiective.
Referire la Rusia și la politica externă actuală
Rusia a fost un alt punct important al discursului. Saceva a făcut referire la schimbarea relațiilor dintre Bulgaria și marile puteri de-a lungul istoriei, argumentând că alianțele și adversitățile nu sunt permanente.
Mesajul a fost pus în legătură cu situația actuală din Europa, în condițiile în care războiul și competiția geopolitică au revenit în centrul politicii internaționale.
GERB susține că Bulgaria trebuie să își construiască politica externă pornind de la propriul interes național, susținut de alianțe, capacități de apărare și diplomație.
Declarația vine într-un moment în care România și Bulgaria sunt membre ale acelorași structuri europene și euroatlantice, iar frontiera stabilită prin Tratatul de la Craiova reprezintă în prezent granița internațională dintre cele două state.
Realitatea este ca și Bulgaria și Ungaria nu au renunțat niciodată cu adevărat la visul de a lua bucăți din România !, mai grav este ca și unii maldavani visează să ia și zona Moldovei românești iar sârbii zona Banatului
Asta se intampla, pokemoane, atunci cand obtii nemeritat o tzara minunata dar locuita de ai tai, dobandita numai prin pacaleli si printr’o istorie mincinoasa.
Pai ba vita, si Ucraina e o tara formata prin furt de teritorii de la vecini! Ucracii au furat teritorii si de la unguri si de la polonezi insa tu toata ziua stai cu slava ucrainienilor in gura! De ce iei apararea ucracilor dar ataci pe romani?