Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, este Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului, ultima zi înainte de începerea celor 40 de zile de post și rugăciune. Credincioșii ortodocși îi sărbătoresc în această zi pe Sfântul Apostol Filip și pe Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. Postul Nașterii Domnului începe duminică, 15 noiembrie, și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.
Calendar ortodox 14 noiembrie 2026. Ce sfinți sunt pomeniți
Potrivit calendarului creștin-ortodox, pe 14 noiembrie este pomenit Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Originar din Betsaida Galileii, acesta a fost al treilea apostol chemat să Îl urmeze pe Hristos și să răspândească învățătura creștină.
După Înălțarea Domnului, Sfântul Apostol Filip a propovăduit credința în Asia. Potrivit unor cercetări istorice, acesta ar fi desfășurat activitate misionară și alături de Sfântul Apostol Andrei, pe teritoriul Dobrogei de astăzi.
Tot pe 14 noiembrie este sărbătorit Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, unul dintre cei mai importanți teologi ai Ortodoxiei. Născut în anul 1296, la Constantinopol, acesta a ales viața monahală la o vârstă fragedă și s-a retras la Muntele Athos.
Sfântul Grigorie Palama s-a remarcat prin apărarea isihasmului, o practică spirituală bazată pe rugăciune și liniștire interioară. A trecut la cele veșnice pe 14 noiembrie 1359 și a fost canonizat nouă ani mai târziu.
Când începe Postul Crăciunului în 2026
Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului este marcat sâmbătă, 14 noiembrie 2026. Aceasta este ultima zi în care credincioșii care respectă postul mai pot consuma alimente de dulce, înainte de intrarea în perioada de pregătire spirituală pentru Nașterea Domnului.
Postul Crăciunului începe duminică, 15 noiembrie, și durează 40 de zile, până pe 24 decembrie inclusiv. În această perioadă, credincioșii renunță la carne, ouă și produse lactate, conform rânduielilor bisericești. Există însă și zile cu dezlegare la pește, untdelemn și vin.
Postul amintește de perioada de pregătire spirituală a drepților și patriarhilor din Vechiul Testament, care au așteptat venirea Mântuitorului. De asemenea, face trimitere la postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea cuvintelor lui Dumnezeu.
Ce tradiții și obiceiuri respectă românii de Lăsatul secului
În tradiția populară românească, Lăsatul secului este asociat cu mesele în familie, împăcarea și pregătirea gospodăriei pentru perioada postului.
În anumite regiuni, rudele se reunesc la o masă bogată, cu preparate tradiționale, aceasta fiind ultima ocazie de a consuma alimente de dulce înainte de începerea postului.
Printre obiceiurile păstrate se numără și vizita finilor la nași, cărora le oferă daruri simbolice, precum colaci, pâine sau vin. Un alt gest important este cererea iertării de la cei apropiați, pentru ca oamenii să intre în post împăcați și fără resentimente.
De asemenea, în unele gospodării, vasele folosite pentru preparatele de dulce sunt spălate temeinic și pregătite pentru mâncărurile de post.
Dincolo de tradițiile populare, această zi reprezintă un moment de reflecție și pregătire sufletească pentru una dintre cele mai importante sărbători creștine, Nașterea Domnului.
În Postul Crăciunului, românii din păturile defavorizate vor renunța la excesele culinare și la luxul cotidian, înlocuind fripturile de cartofi cu fierturile de cartofi și șnițelele de varză cu rasolul de varză. Și aleșii PSD vor adopta un regim alimentar mai simplu și smerit; din meniu amintim salata din frunze de nufăr tibetan, tocănița de ciuperci Matsutake , mugurașii de hamei gătiți la aburi de lacrimi de inorog, precum și modesta supă de trufe fierte în rouă culeasă de pe muntele Kilimanjaro. În perioada de post, soțiile și amantele acestora vor purta doar blănuri de șinșile sintetice.