Pe 7 octombrie 2026, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah, dar și pe Sfinții Mucenici Iulian, preotul, Chesarie, diaconul, și Polihornie. Ziua este marcată în calendarul ortodox cu cruce neagră și este zi de post.
Serghie și Vah, doi demnitari romani care nu și-au lepădat credința
Sfinții Serghie și Vah au trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, în timpul împăratului Maximian. Cei doi erau de origine romană și ocupau poziții importante la curtea imperială. Deși erau încă tineri, ajunseseră în funcții înalte în Școala Centiliilor. Serghie era „primicer”, adică primul înscris pe lista oficială a conducătorilor, în timp ce Vah era „secundicer”, cel aflat pe poziția a doua.
Potrivit tradiției creștine, cei doi erau printre cei mai apropiați sfetnici ai împăratului. În „Viețile Sfinților” se arată:
„Nimeni nu putea în nici un chip să se apropie de împărat și să ceară ceva de la el, decât numai prin acești credincioși sfetnici ai lui. În astfel de cinste împărătească erau, cinste pe care nimeni altul n-o avea”.
Serghie și Vah erau creștini, însă își țineau credința ascunsă, deoarece împăratul era cunoscut pentru atitudinea sa ostilă față de creștini. Situația lor s-a schimbat după ce au fost pârâți că refuză să se închine zeilor și că au renunțat la credința păgână.
Maximian a acceptat cu greu acuzațiile și i-a chemat înaintea sa, încercând să-i convingă să renunțe la creștinism. Împăratul le-a spus:
„Prietenii mei prea iubiți și credincioși, pentru ce v-ați înșelat ca să-i mâniați pe zei, iar pe mine, împăratul vostru, care sunt bun și milostiv, să mă mâhniți și vouă să vă aduceți atâta necinste? Pentru că eu, deși vă iubesc mult, nu pot suferi necinstirea zeilor mei, și vă voi da la chinuri, fără ca aceasta să fie dorința mea. Deci, vă rog, prietenii mei, părăsiți pe acel Fiu al teslarului pe care evreii, ca pe un tâlhar, l-au răstignit între tâlhari pe cruce. Nu vă amăgiți de creștineștile farmece și basme și întoarceți-vă către zeii noștri și eu vă voi încununa cu mai multă cinste, și mai multă dragoste vă voi arăta vouă și veți trăi în bunătățile împărăției mele, fiind nedespărțiți de mine”.
Cei doi mucenici au refuzat să se supună și au continuat să-și mărturisească credința în Hristos. Pentru că împăratul îi prețuia, nu a vrut să îi supună personal chinurilor, ci i-a trimis în răsăritul imperiului, unde urmau să fie judecați.
Au fost purtați în lanțuri prin mai multe orașe și, în cele din urmă, au ajuns în fața unui guvernator. Serghie și Vah au fost închiși, iar chinurile au început. Sfântul Vah a fost bătut cu cruzime și a murit în urma loviturilor. Serghie a continuat să reziste, iar după mai multe suferințe a fost decapitat. Cei doi au rămas în tradiția Bisericii drept martiri care nu și-au abandonat credința în fața persecuției.
Moaștele Sfinților Serghie și Vah se află și în România
Cinstirea celor doi mucenici are o legătură importantă cu România. Capetele Sfinților Serghie și Vah au fost aduse în țară în timpul domniei lui Neagoe Basarab, între 1512 și 1521, și au fost așezate inițial la Mănăstirea Curtea de Argeș.
În 1949, moaștele au fost mutate la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova, în urma unei decizii a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. O parte dintre moaștele celor doi sfinți se află și la biserica Palatului Cotroceni din București.
La Craiova, în ajunul sărbătorii, a fost programată o procesiune cu moaștele Sfinților Serghie și Vah, iar pe 7 octombrie sunt programate Acatistul și Sfânta Liturghie Arhierească.
În calendarul ortodox din 7 octombrie mai sunt pomeniți Sfântul Mucenic Iulian, preotul, Sfântul Mucenic Chesarie, diaconul, Sfântul Mucenic Polihornie și Sfântul Iosif din Khevi. În aceeași zi, calendarul greco-catolic îi amintește pe Sfinții Serghie și Vah, precum și pe Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului, iar în calendarul romano-catolic este sărbătorită Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului.