Când legea devine opțională. CCR invocă un termen ignorat ani de zile pentru a bloca reforma pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins legea privind pensiile magistraților propusă de Guvernul Bolojan, invocând un singur motiv: lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile în care acesta trebuia emis.

Totuși, în trecut, aceeași Curte a validat acte normative adoptate fără avizul CSM, chiar în condiții mai controversate, relevă o analiză HotNews bazată pe datele Ministerului Justiției.

Când „fără aviz” nu era o problemă

Un exemplu elocvent este Ordonanța de Urgență 92/2018, emisă de Guvernul Dăncilă pentru modificarea legilor justiției. Atunci, Executivul a solicitat avizul CSM într-o zi de vineri, iar actul normativ a fost adoptat marțea următoare, fără ca avizul să fi fost emis. Cu toate acestea, CCR a considerat că procedura este legală și a respins zecile de contestații venite din partea magistraților.

Între 2019 și 2021, aproape 50 de excepții de neconstituționalitate au fost ridicate împotriva acestei ordonanțe, toate respinse. Curtea a decis atunci că lipsa avizului nu afectează constituționalitatea actului, atâta timp cât acesta a fost solicitat. Mai mult, în motivări, CCR acuza CSM că „a înțeles greșit rolul său legal și constituțional”.

Interesant este că în deciziile 713/2021, 803/2021 și 459/2022, Curtea nu a făcut nici o referire la termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului, deși acesta era prevăzut de lege. Argumentul central al CCR a fost atunci că „obligația Guvernului este doar de a solicita avizul, nu de a aștepta emiterea lui”.

Prin contrast, în 2025, aceeași instituție a respins legea Bolojan tocmai pentru nerespectarea acestui termen.

„De vreme ce Legea nr. 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul are obligația de a-l respecta”, a motivat Curtea în decizia de luni.

Reforma Bolojan și revolta din justiție

Legea respinsă făcea parte din pachetul de reforme prin care Guvernul Bolojan dorea să modifice regimul pensiilor de serviciu ale magistraților. Printre principalele măsuri se numărau creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, mărirea vechimii necesare la 35 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.

Proiectul a provocat o reacție vehementă din partea sistemului judiciar. CSM a acuzat Guvernul de „dezinformare și defăimare”, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a votat în unanimitate sesizarea CCR, susținând că reforma „încalcă principiul independenței justiției”. Proteste și suspendări de activitate au fost raportate în aproape toate instanțele din țară.

Dublul standard al CCR

Diferențele de tratament între decizia din 2025 și cele din 2021-2022 ridică semne de întrebare privind coerența jurisprudenței Curții. Dacă în cazul Dăncilă lipsa avizului CSM nu a fost considerată un viciu de neconstituționalitate, acum, în cazul Bolojan, aceeași situație a dus la respingerea întregii legi.

În esență, CCR pare să fi schimbat regulile jocului: ceea ce altădată era considerat „o simplă formalitate” a devenit brusc „motiv de neconstituționalitate”.

Decizia actuală alimentează suspiciunile privind politizarea Curții și confirmă tensiunile tot mai adânci dintre Guvern și sistemul judiciar – tensiuni care, de data aceasta, se reflectă direct în reforma uneia dintre cele mai sensibile teme din România: pensiile speciale.