Capcana înfiorătoare în care cad majoritatea românilor. Doar unul din 11 oameni știe asta

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ciprioții, românii și lituanienii sunt cei mai vulnerabili la știrile false. Doar un cipriot din zece, un român din 11 sau un lituanian din 14 încearcă să verifice informațiile pe care le vede pe internet căutând informații din alte surse, potrivit unui sondaj realizat de Serviciul European de Statistică în legătură cu utilizarea de către cetățenii UE a tehnologiilor informaționale și de comunicare.

Comisia Europeană a avertizat săptămâna trecută că „Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de campanii de dezinformare duse de state străine, care vizează accentuarea divizărilor în societate, promovarea narațiunilor extremiste și atacarea personalităților politice care sunt critice la adresa acestor state”. Comisia a avertizat chiar că înaintea alegerilor pentru Parlamentul European este de așteptat o creștere a campaniilor de dezinformare, relatează Dialogos citat de Rador Radio România.

Românii sunt înfiorător de predispuși la manipulare și înșelare

Cercetările agenției europene arată că riscurile pentru Cipru cu privire la răspândirea știrilor false pot fi chiar mai grave, întrucât la aproape toate grupele de vârstă țara prezintă dintre statele membre UE cel mai mic procent de utilizatori care încearcă să verifice adevărul informațiilor sau al conținutului pe care îl văd online din alte surse. Datele prezentate mai jos sunt edificatoare:

Doar 9,9% dintre ciprioți încearcă să verifice informațiile pe care le văd pe internet, căutând informații din alte surse. Media în UE este de 26,6%. Țările cu cele mai mici procente – după Cipru – sunt România (11,2%) și Lituania (14,6%), în timp ce țările cu cele mai mari procente de cetățeni care încearcă să verifice adevărul informațiilor sau al conținutului pe care îl văd online din alte surse sunt Olanda (47,3%), Irlanda (41,7%) și Luxemburg (40,6%).

La grupa de vârstă 16-24 de ani procentul în Cipru este de 9,8%, iar în UE de 35,3%. Țările cu cele mai mici procente – după Cipru – sunt Bulgaria (13%) și România (15,9%), în timp ce țările cu cele mai mari procente sunt Finlanda (61,1%), Țările de Jos (60%) și Croația (57,2%).

La grupa de vârstă 25-34 de ani, procentul în Cipru al celor care încearcă să verifice adevărul informațiilor sau al conținutului pe care îl văd online din alte surse este de 11,2%, iar în UE de 35,1%. Țările cu cele mai mici procente – după Cipru – sunt România (13,5%) și Bulgaria (18,1%), în timp ce țările cu cele mai mari procente sunt Olanda (57,8%), Finlanda (56,6%) și Suedia (54,2%).

La grupa de vârstă 35-44 de ani procentul în Cipru este de 11,6%, iar în UE de 28,8%. Țările cu cele mai mici procente – după Cipru – sunt România (12,7%) și Bulgaria (15,1%), în timp ce țările cu cele mai mari procente sunt Irlanda (51,9%), Țările de Jos (48,5%) și Luxemburg (47,2%).

La grupa de vârstă 45-54 de ani procentul în Cipru este de 10,2%, iar în UE de 24%. Țările cu cele mai mici rate – după Cipru – sunt România (10,6%) și Lituania (10,9%), în timp ce țările cu cele mai mari rate sunt Olanda (44,9%), Irlanda (43,8%) și Luxemburg (38%).

La grupa de vârstă 55-64 de ani, procentul în Cipru al celor care încearcă să verifice din alte surse adevărul informațiilor sau conținutului pe care îl văd online este de 7,2%, iar în UE de 20%. Cipru este pe locul al doilea de la coadă, după România (7,2%), fiind urmat de Lituania (8,8%). Pe de altă parte, țările cu cele mai mari procente sunt Țările de Jos (38,3%), Luxemburg (31,4%) și Irlanda (28,5%).

La grupa de vârstă 65-74 de ani procentul în Cipru este de 5,8%, iar în UE de 16,1%. Ciprul este pe locul al doilea de la coadă, după Lituania (5,8%), urmat de România (6,5%). Pe de altă parte, țările cu cele mai mari procente sunt Țările de Jos (34,3%), Irlanda (27,2%) și Malta (23,1%).