Care sunt diferențele dintre postul Paștelui ortodox și postul Paștelui catolic

Există diferențe între postul Paștelui ortodox și postul Paștelui catolic, deși postul presupune pentru toți creștenii presupune reținerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral.

Abținerea de la mâncăruri şi băuturi trebuie să fie însoţită de reţinerea de la gânduri, cuvinte şi fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoţit de postul sufletesc.

Stirile PROTV

Irakul vrea să permită căsătoria fetelor în vârstă de numai nouă ani. „Va da părinților dreptul de a-și vinde fiicele”

RomaniaTV

BNR lansează o nouă monedă. Va fi pusă în circulație de luni, 16 decembrie

Postul Paștelui la ortodocși

Ortodocşii nu mănâncă deloc carne în post, nici lapte, ouă sau brânză. Asta deoarece aceste produse sunt de origine animală. Se consumă în schimb mâncărurile fără ulei, bazate pe crudităţi de genul legume, fructe sau seminţe. Însă mai mult ca orice, rugăciunea ţine loc de pâine şi apă la credincioşii ortodocşi.

Spovedania şi împărtăşania, renunţarea la vicii şi pofte, tăcerea şi alte forme de asceză practicate la ortodocşi ajută la curăţarea de patimi.

Postul slăbeşte ascuţimea simţurilor, potoleşte pornirile pătimaşe şi îl smeresc pe postitor. Postul alimentar este aşadar esenţial în credinţa ortodoxă, întrucât îi uşurează postitorului drumul spre despătimire şi curăţire sufletească.

Totuși, degeaba posteşte un creştin-ortodox dacă nu renunţă la ţigări, la certuri, la beţii şi la alte lucruri nocive sau imorale.

Postul Paștelui la catolici

La catolici, postul are două dimensiuni: una legată de postul alimentar şi alta legată de abstinenţă. Abstinenţa se referă la abţinerea de la anumite plăceri – cafea, televizor, sau alte lucruri care ne ţin ocupaţi cu gânduri lumeşti.

Postul alimentar înseamnă să nu mănânci nici un fel de carne, cu excepţia peştelui. Catolicii pot mânca în post lapte, ouă, brânză şi chiar peşte. În orice caz, nu trebuie pierdut din vedere faptul că postul aduce în atenţia noastră necesitatea curăţirii de patimi. Această purificare interioară trebuie să ducă neapărat la aproprierea de Dumnezeu şi cunoaşterea Lui.

Postul este aşadar o chemare adresată inimii, este o cale prin care se renunţă la cele trecătoare pentru îmbrăţişarea valorilor veşnice – dragostea, pacea şi bucuria în Duhul Sfânt. Postul trebuie să se desfăşoare în interior, în smerenie maximă. Cel făcut cu făţărnicie nu este primit de Dumnezeu. Nimeni nu este obligat să postească aspru dacă sănătatea nu îi permite. Postul se face după măsura fiecăruia, dar are mereu ca poruncă centrală lepădarea răului şi îmbrăţişarea binelui. Dimensiunea spirituală este fundamentală în acest context. Postitorul trebuie să-L aibă mereu în faţa ochilor pe Hristos răstignit pe cruce, şi de dragul jertfei Lui să postească şi să se nevoiască.

Ce nu este permis în Postul Paștelui

Atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică, în Postul Mare nu sunt permise celebrarea căsătoriilor, fiind un timp prin excelență dedicat pocăinței. În ceea ce privește botezul însă, acesta e admis în ambele mari Biserici, cu condiția absenței petrecerii de după. Cum credincioșii nu doresc să renunțe la acest tip de „cumetrie” s-a ajuns în practică și la amânarea acestui tip de serviciu religios până după trecerea Postului Mare. În schimb, Săptămâna Mare, cea ce precedă Duminica Învierii, e marcată la superlativ și la ortodocși, și la catolici, amintindu-le tuturor în egală măsură prin diverse ceremonii despre ultimele zile și ore trăite de Isus Cristos pe acest pământ.

De remarcat că ambele Biserici tradiționale au în calendarul propriu din Postul Mare zile aliturgice, adică fără celebrări religioase. Ortodocșii încep postul cu o asemenea zi și repetă gestul chiar în Vinerea Mare. Catolicii, în schimb, au zile aliturgice în Vinerea și Sâmbăta Mare, adică exact cele două zile ce preced oficial marea sărbătoare a Învierii.