Care vor fi primele numiri din guvern, făcute de Nicușor Dan după ce a câștigat alegerile prezidențiale 2025

După ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale de duminică, 18 mai 2025, va avea un rol important în numirea unor funcționari-cheie în statul român.

Astfel, noul președinte al României va numi prim-ministrul, șefii serviciilor de informații și procurorii-șefi, dar va influența și politica externă a României.

Ce numiri va face noul președinte, în interiorul țării

Funcția de președinte al României, pe care Nicușor Dan o va prelua oficial curând, îi va permite să propună Parlamentului viitorul prim-ministru. Astfel, nu va mai fi necesar să caute să schimbe majoritatea parlamentară pentru a-și impune un partener de guvernare, așa cum s-a întâmplat în trecute. În acest context, favoritul pentru funcția de prim-ministru este Ilie Bolojan, lider liberal, susținut de o coaliția PSD, PNL, USR și UDMR.

Ultima dată când un președinte a beneficiat de o majoritate parlamentară favorabilă și de un premier deja agreat a fost în 1996, când Emil Constantinescu l-a numit pe Victor Ciorbea la Palatul Victoria, cu sprijinul coaliției CDR.

RomaniaTV

Soţia celui mai temut interlop al României tună şi fulgeră: S-ar putea să se trezească BALAURUL!

Observatornews.ro

Amenzi drastice introduse în Grecia pentru şoferi: pot plăti 8.000 de euro şi rămâne fără permis 4 ani

Un alt aspect semnificativ al mandatului de președinte este dreptul de a numi membri ai Curții Constituționale (CCR). Nicușor Dan va trebui să desemneze un judecător al CCR, după ce mandatul Liviei Stanciu se va încheia în iunie. În plus, vor fi numiți încă doi judecători, unul de Senat și unul de Camera Deputaților, iar în urma acestor numiri, CCR va alege un nou președinte, dat fiind că mandatul lui Marian Enache expiră tot în iunie.

Serviciile de informații, o miză importantă

În privința serviciilor secrete, președintele va fi responsabil de numirea șefului Serviciului Român de Informații (SRI). Funcția a rămas vacantă din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig, iar Nicușor Dan va propune o persoană pentru această poziție. De asemenea, se discută și despre posibile numiri în conducerea Serviciului de Informații Externe (SIE), unde Gabriel Vlase este contestat, iar PSD ar dori să își impună propriul candidat în schimbul sprijinului pentru numirea unui director al SRI agreat de președinte.

În ceea ce privește Serviciul de Pază și Protecție (SPP), funcția de director, ocupată de Lucian Pahonțu de 20 de ani, ar putea fi, de asemenea, reînnoită. Pahonțu, care a fost numit de Traian Băsescu și menținut în funcție de Klaus Iohannis, a trecut recent în rezervă, dar a continuat să conducă SPP.

Justiția, o prioritate pentru viitorul președinte

Un alt domeniu în care președintele are un cuvânt de spus este numirea procurorilor-șefi. Nicușor Dan va fi responsabil pentru desemnarea noului procuror general, a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a șefului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În ciuda procedurii de consultare cu ministrul Justiției, un guvern favorabil președintelui va permite ca decizia finală să fie luată la Cotroceni. Mandatele actualilor procurori-șefi expiră în martie anul viitor, iar Nicușor Dan a anunțat că va aștepta până atunci pentru a evalua întregul sistem de justiție, inclusiv domeniile penal și civil.

În plan extern, Nicușor Dan va reprezenta România la Consiliul European, acolo unde va avea un rol important în deciziile referitoare la sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului cu Rusia. În campania electorală, Dan a promis că va continua să sprijine Ucraina și va întări rolul României în Uniunea Europeană și NATO. Pe plan extern, viitorul președinte este văzut ca un susținător al integrării europene și al relațiilor strânse cu Franța, țară în care a obținut titlul de doctor la Universitatea Sorbona.