Carul înaintea boilor și în administrația publică locală

Ieri, fără nicio explicație, încă premierul Ilie Bolojan a lipsit de la o reuniune cardinală desfășurată la Palatul Victoria. O dezbatere a decidenților din Guvern cu reprezentanții primăriilor asupra celei mai explozive dispute, și anume eliminarea a 13 mii de posturi. De ce a lipsit Bolojan? Ce semnal a dat? Și până la urmă, pe mâna cui rămâne soarta primăriilor?

Olguța Vasilescu, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai primăriilor din România, afirmă în mod insistent că, în condițiile amputării a 13 mii de posturi, multe primării nu vor mai funcționa. Câte anume? Oficial nu ni s-a prezentat o evaluare. Dar putem face noi o estimare. Absența lui Ilie Bolojan a fost pe loc interpretată ca fiind un semnal clar că acesta este efectiv — și nu doar așa cum amenință în mod repetat — cu demisia pe masă. În cele din urmă, Ioana Dogioiu, purtătoarea sa de vorbe, a ieșit cu dezmințiri. Și, cu toate astea, cum poate fi interpretat acest uriaș afront adus reprezentanților primarilor din România, chiar în Palatul Victoria, de la cel mai înalt nivel al administrației publice centrale?

Ceea ce se întâmplă, respectiv ceea ce se decide legat de primării, deși are ca punct de plecare un raționament logic, reprezintă în egală măsură un sacrilegiu cu consecințe nefaste asupra funcționării statului român în viitor și demonstrează din nou atât reaua-credință a unor decidenți din Guvern, cât și faptul că, în mod constant, în așa-zisul proces de reformare a statului se pune carul înaintea boilor. Stabilitatea statului român depinde într-o măsură esențială de modul în care funcționează nu numai administrația publică centrală, care este din ce în ce mai avariată și din ce în ce mai disfuncțională, ci și, în egală măsură, de capacitatea administrației publice locale de a servi în continuare, în bune condiții, comunitățile de cetățeni.

Fără doar și poate, și acest lucru a fost observat de toți analiștii, există un mare număr de localități, în special din mediul rural, dar și din orașele mici, unde administrația publică locală funcționează alandala. Și unde se produc excese în privința cheltuielilor publice și a mișcării de personal, în dauna, respectiv spre paguba cetățenilor. În consecință, orice proiect de reformare a statului trebuie să aibă în vedere și o reformă a administrației publice locale, inclusiv, acolo unde este cazul, desființarea și comasarea unor primării din localități foarte mici. Acest proces însă nu poate fi nici declanșat, nici urmărit de câțiva birocrați de la Palatul Victoria, ci necesită în prealabil analize profunde, făcute de experți în cunoștință de cauză, în baza unor date statistice și a altor informații culese din timp, de la fața locului. Și, cu certitudine, o asemenea reformă profundă a administrației publice locale nu poate avea loc în absența unei consultări cu cei mai avizați și versați reprezentanți ai acesteia. În raport cu aceste premise, să vedem ce s-a întâmplat ieri la Palatul Victoria.

Din partea Guvernului au participat Attila Cseke, în calitate de stăpân al inelelor, întrucât este Ministrul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, și doi vicepremieri: Tánczos Barna și Marian Neacșu. Ei sunt cei care, în absența altor decidenți și în absența inexplicabilă a premierului, au luat mai multe decizii, între care eliminarea a 13 mii de posturi, fără a ține practic cont de opiniile motivate ale aleșilor locali, formulate în baza principiilor de bun-simț la care m-am referit mai sus. Este firesc ca, în aceste condiții, întrunirea de ieri de la Guvern să fie considerată un eșec care prefigurează o revoltă în toată legea, nu numai a aleșilor, ci și a comunităților locale de cetățeni.

Există în România 3.228 de primării, dintre care 2.862 sunt primării de comune. 141 de comune sunt sub 1.000 de locuitori. De precizat că numărul total de sate este de circa 13 mii. Tot important de precizat este că, realist vorbind, o primărie nu poate funcționa cu mai puțin de 10 posturi în schemă. Pe teren însă, situația nu este chiar atât de simplă. Analizând situația posturilor din schemă, se poate ușor constata că, în România, nu există din această perspectivă o procedură unitară. Există primării în care, în schemă, sunt prinși exclusiv funcționarii, dar există și primării în care, în schemă, apar și măturătorii, alte categorii de personal și chiar, în unele situații, cluburile sportive. Este încă un motiv extrem de important pentru care măsurile adoptate nu pot fi luate otova, în absența unei temeinice documentări pe teren.

Există și 141 de comune care au fiecare sub 1.000 de locuitori și unde, într-adevăr, nu se justifică existența unei primării în care să muncească minimum 10 funcționari plătiți din bani publici. În viitor, dar în niciun caz peste noapte, pentru a nu-i aduce pe locuitori în situații disperate, se impune desființarea și comasarea unor primării. Dacă mâine, adică peste noapte, se ia o asemenea măsură, cetățenii vor fi practic lăsați în afara oricărei protecții și a oricărei asistențe din partea edililor locali.

Din informațiile deloc sumare pe care le-am prezentat mai sus, rezultă că o decizie care poate avea consecințe grave asupra unui mare număr de comunități locale nu se poate lua în niciun caz pe picior și, cu atât mai puțin, exclusiv de către decidenții pe care i-am nominalizat mai sus. În caz contrar, așa-zisa reformă va începe prin a crea o debandadă generală, o mare dezordine la nivel național, o profundă nemulțumire a locuitorilor, care și așa sunt profund afectați de sistarea, de către România, a programului PNRR, de unde nu vor mai veni fonduri pentru dezvoltare, precum și de reducerea dramatică a programului național Anghel Saligny, prin care vor fi sistate lucrările legate de apă, canal, drumuri și energie. Frustrarea și revolta generate în comunitățile locale, în special în cele mai mici, de către măsurile arbitrare aprobate la centru, vor pune o presiune de tip exploziv asupra primarilor și, astfel, se va ajunge la prima situație din istoria României în care administrația publică locală va întoarce cu roțile în sus administrația publică centrală.

Absența de ieri a premierului Ilie Bolojan de la această importantă dezbatere, precum și componența decidenților de la Guvern, ca de altfel și reacția edililor locali, constituie un semnal puternic că funia s-a strâns în jurul gâtului prim-ministrului și că acesta este pe cale să capoteze. Și, odată cu el, conform Constituției, demisionează întregul Guvern și rămâne de văzut dacă această coaliție alcătuită din patru partide și jumătate va mai putea funcționa sau nu într-o formulă asemănătoare.