Cât câștigă grefierii din România? Salariile ajung chiar și până la câteva zeci de mii de lei

Deși rolul lor este esențial în funcționarea sistemului judiciar, grefierii din România sunt adesea remunerați modest în comparație cu magistrații, înfruntând în același timp condiții dificile de muncă și un volum uriaș de sarcini. Veniturile lor nete declarate pornesc de la 3.500 de lei pe lună și pot ajunge la 15.600 de lei în cazuri excepționale, cum sunt posturile de conducere din instanțele superioare.

Cât câștigă un grefier din România? Salariile variază până la 15.000 de lei

Dacă judecătorii câștigă între 10.000 și 26.000 de lei lunar, cu tot cu sporuri, personalul auxiliar — adică grefierii — are salarii care ajung, în medie, la jumătate din veniturile magistraților. În plus, grefierii nu pot avea alte funcții publice sau activități comerciale, iar timpul petrecut la muncă depășește frecvent programul de 8 ore.

„Lucrăm cât este nevoie, nu cât ar trebui”, spun mulți dintre aceștia, făcând referire la maratoanele de lucru în instanțele aglomerate. De exemplu, în celebrul dosar FNI, ședințele durau și peste 12 ore, în care un singur grefier nota fiecare declarație pe un calculator modest.

Datele din portalul public de declarații de avere arată discrepanțe semnificative între instanțe. Iată câteva exemple relevante:

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ):

• Grefier șef: 14.000 – 15.600 lei net/lună

• Grefier simplu: între 3.500 și 5.800 lei

Curțile de Apel:

• Grefieri șefi: 9.000 – 12.000 lei/lună

• Grefieri de rând: 5.000 – 9.000 lei

• Arhivari și documentariști: între 4.000 și 8.500 lei

Tribunale și Judecătorii:

• Grefieri debutanți: încep de la 3.500 – 4.500 lei/lună

• Cei cu experiență ajung la 6.000 – 8.000 lei

Grefierii participă activ la procese: notează declarațiile, redactează și comunică hotărârile, organizează dosarele, gestionează corespondența procedurală și asigură buna desfășurare a ședințelor de judecată. Fără ei, activitatea instanțelor ar fi imposibilă.

În parchete, grefierii au și sarcini tehnico-administrative, redactează acte și mențin legătura procedurală cu persoanele implicate în dosare.

Condiții de muncă

În instanțele mai mici sau neadaptate noilor cerințe, grefierii lucrează adesea în birouri supraaglomerate, uneori la subsol, cu acces limitat la echipamente moderne. Deși teoretic primesc sporuri pentru „condiții grele de muncă”, acestea sunt plafonate prin ordonanțe și nu reflectă realitatea de la fața locului.

Ultimul protest spontan al grefierilor a avut loc pe 1 iulie 2025, când au cerut anularea plafonării sporului pentru condiții grele la 300 de lei lunar.

În multe cazuri, orele suplimentare lucrate nu sunt plătite, ci devin restanțe salariale. Chiar și atunci când câștigă în instanță plata acestor drepturi, grefierii trebuie să aștepte ani întregi pentru ca hotărârile să fie puse în executare.

În prezent, în România activează aproximativ 8.000 de grefieri, distribuiți în:

• Înalta Curte,

• 15 curți de apel civile și una militară,

• 42 de tribunale,

• 176 de judecătorii,

• precum și în zeci de unități de parchet, inclusiv DNA și DIICOT.

Cu toate acestea, nevoia reală este mult mai mare. În 2021, Ministerul Justiției propunea angajarea a încă 2.370 de grefieri pentru a ajunge la standardul european ideal: doi grefieri pentru fiecare judecător.

În realitate, raportul era:

• 0,87 grefieri/judecător la curțile de apel,

• 1,01 la tribunale,

• 1,26 la judecătorii.

La parchete, situația este și mai dezechilibrată: în 2023, 2.126 de grefieri deserveau 2.972 de procurori, adică aproximativ 0,71 grefieri/procuror.