Câte doze de vaccin, dintre cele primite miercuri, ajung la Iași

Dintre cele 150.000 de doze de vaccin care au ajuns miercuri, 6 ianuarie, în România, la Centrul Regional de Distribuţie Iaşi vor fi trimise 17.550 doze.

Dozele de vaccin venite miercuri vor fi transportate la centrele regionale de distribuție, de unde vor pleca mai departe către centrele de vaccinare. Ele vor începe să fie administrate în paralel cu vaccinurile sosite în tranșa a doua, anunță Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea.

Cea de-a treia tranşă de vaccin de la Pfizer BioNTech, constând în 150.150 doze, a sosit miercuri în România pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara. Transportul a fost asigurat de firma producătoare, inclusiv în momentul transportului la sol, potrivit unui comunicat de presă CNCAV. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, se mai arată în comunicat.

Cum vor fi distribuite cele 150.000 de doze

Cele 150.000 de doze sunt distribuite astfel:

Centrul Regional de Distribuţie Bucureşti – 39.975 doze

Centrul Regional de Distribuţie Braşov – 26.325 doze

Centrul Regional de Distribuţie Cluj – 20.475 doze

Centrul Regional de Distribuţie Constanţa – 20.475 doze

Centrul Regional de Distribuţie Craiova – 13.650 doze

Centrul Regional de Distribuţie Iaşi – 17.550 doze

Centrul Regional de Distribuţie Timişoara – 11.700 doze

Peste 80.000 de doze de vaccin, distribuite deja

„Din cea de-a doua tranşă de vaccinuri, sosită în România la 29 decembrie 2020 (de 140.400 doze), s-au distribuit 80.935 doze, din care numai astăzi, 6 ianuarie, 13.925 doze, către direcţiile de sănătate publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, după cum urmează: DSPM Bucureşti, DSP Alba, DSP Arad, DSP Argeş, DSP Botoşani, DSP Bihor, DSP Caraş-Severin, DSP Cluj, DSP Covasna; DSP Galaţi; DSP Ilfov; DSP Sălaj; DSP Suceava, DSP Timiş, DSP Vâlcea”, au precizat reprezentanții Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea.

Potrivit CNCAV, în centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze din cea de-a doua tranşă, cât şi cele venite în a treia tranşă, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi Centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

La mijlocul lunii ianuarie ar trebui să înceapă cea de-a doua etapă de vaccinare

România ar trebui să înceapă la mijlocul lunii ianuarie cea de-a doua etapă de vaccinare. Etapa a treia a campaniei de vaccinare, care cuprinde populaţia generală care nu lucrează în sistemul medical sau în domenii esenţiale şi nu este în categorii de risc, este estimată să înceapă în luna aprilie. Aceasta, în condiţiile în care înainte trebuie să se încheie cea de-a doua etapă, care include aproximativ 5,5 milioane de oameni.

„În ceea ce priveşte etapa a treia de vaccinare, estimăm că începutul lunii aprilie este un termen realist, pe care îl putem lua în calcul. Însă trebuie să înţelegem că folosim acest termen de estimare pentru că momentul de început al vaccinării pentru această categorie practic este influenţat de ritmul de livrare a dozelor de vaccin şi de capacitatea de vaccinare.” a spus Valeriu Gheorghiță în conferința de presă.

4 milioane de vârstnici, vaccinați în etapa a doua de vaccinare

În momentul de față, are loc prima etapă de vaccinare împotriva noului coronavirus, în care este vizată imunizarea a aproximativ 250 de mii de cadre medicale. Prima etapă se desfășoară în 376 de centre de vaccinare, însă o dată cu a doua și a treia etapă, în România vor fi organizate 1.000 de centre de vaccinare, potrivit lui Valeriu Gheorghiță. La acel moment, capacitatea de vaccinare va ajunge la 150.000 de persoane pe zi.

În jurul datei de 15 ianuarie este prevăzută demararea celei de-a doua etape.  Inițial, vor fi vaccinate aproximativ 40 de mii de persoane din centrele de îngrijire, pentru care se vor folosi echipe mobile.

În etapa a doua, totalul populației ajunge la 4 milioane de persoane cu prioritate la vaccinare. Aici vorbim despre oameni cu vârste peste 60 de ani, dar şi persoane care suferă de afecţiuni cronice.

„Obezitate, diabet zaharat, bolile cardio-vasculare, bolile pumonare cronice, bolile renale cronice, persoanele cu condiții de imuno-depresie, prin boală sau prin tratament, pacienți aflați post-transplant, pacienți cu neoplastii, cu tumori, cu cancere în evoluție. Sunt principalele categorii recunoscute de OMS.” a detaliat şeful campaniei de vaccinare.

Acestor categorii li se adaugă circa 1,5 milioane de persoane care întreprind activități esențiale.