CCR a luat decizia așteptată de toată România. Iată despre ce e vorba

Curtea Constituțională a României a decis o nouă amânare a hotărârii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, stabilind ca termen 20 octombrie. Miza depășește cadrul strict juridic: validarea pachetului este legată de o tranșă importantă de bani din PNRR, iar soarta acesteia depinde de verdictul judecătorilor constituționali.

Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani în 2035 și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. În prezent, reglementarea permite până la 80% din ultimul salariu brut. În același context, premierul a transmis public că ar putea demisiona dacă proiectul va fi respins de CCR.

Ce prevede reforma și de ce contează pentru finanțarea prin PNRR

Modificările vizează uniformizarea treptată a regulilor de pensionare, astfel încât sistemul de pensii al magistraților să se apropie de principiile de sustenabilitate bugetară. Argumentul invocat de guvern este că noua formulă – vârstă mai mare de ieșire din activitate și plafon de calcul pe net – ar diminua presiunea pe cheltuieli, condiție solicitată și în jaloanele din PNRR.

Pe fondul disputelor, Consiliul Superior al Magistraturii a denunțat atmosfera creată în jurul subiectului.

Dimensiunea diferențelor rămâne însă puternic contestată în spațiul public: pensia medie a magistraților depășește 25.000 de lei pe lună, în timp ce media din sistemul public este de aproximativ 2.800 de lei. Această discrepanță alimentează presiunea politică pentru schimbare și explică atenția uriașă asupra deciziei de la CCR.

Reacții politice și alte hotărâri amânate sau validate de CCR
În privința anunțului premierului privind o posibilă demisie, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a nuanțat discuția:

„Nu sunt adeptul acestor tipuri de abordări. Am văzut în ultima vreme că şi premierul a lăsat-o mai moale cu chestia asta”.

Din zona PNL, senatorul Daniel Fenechiu a anticipat că, dacă sesizarea ÎCCJ ar fi admisă, impactul ar viza puncte specifice din actul normativ:

„În ipoteza în care va exista o soluție de admitere a sesizării ÎCCJ, cu siguranță ea va fi pe aspecte punctuale dacă va exista, adică pe măsurile tranzitorii sau pe cuantumul pensiei ca element de discriminare între cei care se pensionează peste 9 ani și cei peste 10 ani”.

În aceeași ședință, CCR a amânat verdictul asupra legii cu noi măsuri fiscale pentru companii, dar a validat două reforme majore: în Sănătate și la companiile de stat. Despre pachetul din domeniul sanitar, purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, a explicat:

„Schimbările asigură o mai mare transparență, o eficientizare a modului în care e condus sistemul de sănătate”.

Legea care schimbă guvernanța corporativă reduce cu o treime numărul membrilor consiliilor de administrație, plafonează indemnizațiile și sporurile și limitează cumulul: o singură persoană va putea face parte din un singur consiliu de administrație, față de maximum două în prezent. Noile reguli se aplică la următoarele selecții, fără a afecta mandatele aflate în derulare.