CCR amână decizia privind noua lege a integrității. Judecătorii se reunesc din nou luni

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a României a amânat pentru luni, 17 august 2026, dezbaterea sesizărilor depuse împotriva legii care modifică și completează mai multe acte normative din domeniul integrității.

Judecătorii CCR s-au reunit miercuri în ședință, însă nu au dat încă un verdict asupra actului normativ. Potrivit unor surse din cadrul Curții, citate de HotNews, decizia a fost amânată pentru luni, 17 august, ora 11:00.

Legea a fost contestată la CCR printr-o sesizare comună formulată de 27 de senatori USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată depusă de președintele Nicușor Dan.

La ședința de miercuri au fost prezenți șapte dintre cei nouă judecători ai Curții: Simina Tănăsescu, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș. Chiar și în absența lui Cristian Deliorga și Bogdan Licu, condițiile de cvorum ar fi fost îndeplinite.

Mandatele aleșilor, una dintre principalele mize

Una dintre cele mai controversate prevederi ale legii îi vizează pe aleșii aflați în funcție pentru care a fost stabilită definitiv o stare de incompatibilitate sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi.

În aceste situații, legea prevede pierderea mandatului în termen de 30 de zile.

Contestatarii consideră însă că o asemenea sancțiune ar încălca Articolul 15 din Constituție, care stabilește principiul neretroactivității legii. Argumentul lor este că o nouă sancțiune nu poate fi aplicată unor situații juridice deja încheiate sub legislația anterioară.

Prevederea a fost interpretată în plan politic drept o posibilă măsură care l-ar putea afecta inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și pe alți aleși locali aflați în situații similare.

O altă prevedere atacată la CCR se referă la obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese de către partenerii de viață ai demnitarilor.

Noua lege include persoanele care au cu demnitarii relații „asemănătoare acelora dintre soți”. Contestatarii reclamă însă lipsa unei definiții clare a acestei noțiuni.

Legea nu stabilește explicit criterii precum durata relației sau existența unei gospodării comune, ceea ce, susțin autorii sesizărilor, poate pune persoanele vizate în situația de a decide singure dacă intră sub incidența obligației, sub amenințarea unor sancțiuni.

Președintele și senatorii care au contestat actul normativ consideră că publicarea în mod nominal a averilor unor persoane care nu ocupă funcții publice poate reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată și invocă standardele europene stabilite de CJUE și CEDO.

În argumentația sesizării este invocată și Decizia CCR 297/2025, contestatarii susținând că noua reglementare ar crea o situație și mai problematică prin instituirea unei obligații pentru o persoană terță.

La nivel politic, această prevedere a fost interpretată ca putând avea legătură inclusiv cu situația partenerei președintelui, Mirabela Grădinaru.

CCR urmează să reia dezbaterea luni, 17 august, de la ora 11:00, când judecătorii ar urma să analizeze din nou sesizările privind legea integrității.