CCR, decizie în unanimitate: Legea care pedepseşte incitarea la ură pe considerente politice respectă Constituția

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În ședința de joi, 28 aprilie 2022, Curtea Constituțională, a respins ca neîntemeiate, cu unanimitate de voturi, sesizările depuse de USR și de Avocatul Poporului, cu privire la articolului unic din Legea pentru modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal. Curtea a stabilit că prevederile legate de incitarea la ură pe considerente de apartenență politică sunt constituționale în raport cu obiecțiile formulate.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în martie un proiect de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Obiecțiile Avocatului Poporului

Avocatul Poporului atrăgea atenţia că decizia-cadru venită din partea autorităţilor europene, care a stat la baza modificării legislaţiei române în acest sens, reglementează „numai criteriile de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică”.

„Incriminarea faptei de incitare a publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei politice îngrădeşte libertatea de exprimare, fragilizează pluralismul ideilor şi concepţiilor, constituind o veritabilă cenzură a opiniilor”, motiva Renate Weber în sesizarea trimisă marţi către Curtea Constituţională.

În opinia Avocatului Poporului, pedepsirea exprimării unor opinii politice ar avea „repercusiuni şi în privinţa exercitării drepturilor electorale (dreptul de a alege şi de a fi ales)”.

Stelian Ion a contestat legea, deși USR a propus forma adoptată

Pe 15 martie, deputatul USR Stelian Ion declara că nu este de acord cu introducerea sintagmei „opinia şi apartenenţa politică” în proiectul de lege potrivit căruia incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

„Eu, personal, am fost pentru varianta iniţială a legii, pentru varianta mai largă care fusese constituţională ani de zile şi pentru respectarea deciziei-cadru în care trebuia să introducem şi discriminările generate împotriva persoanelor fizice. (…) Această sintagmă pentru prezent este periculoasă. Este o fereastră care ar putea fi folosită, chiar dacă sintagma se mai regăseşte şi în alte normative şi în Codul penal la nişte circumstanţe agravante. Deci avem sintagma asta preluată, dar incriminarea ca atare, păstrând şi acea sintagmă, mi se pare periculoasă”, spunea Stelian Ion.

El explica, la acel moment, că proiectul de lege a fost iniţiat anul trecut, în luna martie, când era ministru al Justiţiei, pentru a pune legislaţia în acord cu o decizie-cadru a JAI.

Textul vizat de sesizare:

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în proiect.

Proiectul transpune un articol din Decizia cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal.