CCR permite modificarea salariilor și sporurilor bugetarilor fără negocieri

Curtea Constituțională a României (CCR) permite modificarea salariilor și sporurilor bugetarilor fără negocieri. Potrivit motivării publicate recent, statul poate interveni direct asupra veniturilor bugetarilor, fără a fi obligat să renegocieze contractele individuale de muncă.

Decizia CCR nr. 2/2025, aferentă dosarului 52D/2021, stabilește clar că în cazul angajaților plătiți din fonduri publice, salariile, sporurile și alte beneficii financiare sunt reglementate exclusiv prin lege. Prin urmare, modificările legislative operate de Parlament sau Guvern se aplică imediat și nu necesită acordul prealabil al angajaților sau renegocierea contractelor.

CCR permite modificarea salariilor și sporurilor bugetarilor

CCR precizează că sporurile și indemnizațiile acordate bugetarilor nu constituie un drept câștigat negociabil, ci sunt stabilite în temeiul unui cadru normativ. Mai mult, instanța constituțională susține că eliminarea sau diminuarea acestor drepturi nu reprezintă o încălcare a Constituției, chiar dacă nu sunt precedate de consultări cu salariații sau sindicatele.

CCR stabilește că ,,trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință”.

Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a României permite modificarea salariilor și sporurilor bugetarilor fără nicio obligație de dialog social, ceea ce poate avea consecințe importante asupra mișcărilor sindicale din domeniul public.

Dreptul la grevă, limitat în fața interesului general

În motivarea deciziei, Curtea reamintește că dreptul la grevă nu este unul absolut. Legea prevede anumite restricții în cazul personalului bugetar, tocmai pentru a proteja interesele economice și sociale ale statului. Astfel, angajații de la stat nu pot declanșa greve pentru modificările salariale impuse prin lege.

CCR subliniază că „legiuitorul a instituit interdicții și restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunei funcționări a serviciilor publice și a interesului general”.

O altă concluzie importantă a Curții este că sindicatele nu au temei juridic să conteste modificările salariale adoptate prin lege. Dacă o lege decide diminuarea unor sporuri sau chiar eliminarea lor, aceasta se aplică automat, fără renegocieri și fără acordul angajaților.

Pe de altă parte, pentru bugetari, această schimbare poate însemna o perioadă de incertitudine financiară, în special pentru categoriile profesionale care beneficiază de sporuri consistente. Sindicatele rămân cu un spațiu de acțiune semnificativ redus, fiind lipsite de pârghii legale eficiente pentru a bloca sau amenda deciziile luate prin lege.

Totodată, experții în dreptul muncii atrag atenția că, deși legală, o astfel de intervenție unilaterală ar trebui însoțită de măsuri de transparență, dialog social și comunicare eficientă, pentru a evita tensiunile sociale și demotivarea personalului din sectorul public.

Decizia CCR reconfigurează cadrul legal privind salarizarea bugetarilor, oferind Guvernului și Parlamentului un instrument solid pentru a interveni asupra cheltuielilor publice.