CCR trage obloanele peste averile aleșilor: demnitarii și baronii locali nu mai trebuie să-și publice declarațiile

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Constituțională a decis, cu majoritate de voturi, că declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor nu mai trebuie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Hotărârea elimină, practic, accesul publicului la informații privind averile și interesele persoanelor care ocupă funcții importante în stat și în administrația locală.

Potrivit deciziei CCR, pronunțată luni, 17 august, cu un raport de 5 voturi la 3, prevederea din Legea integrității care obliga ANI să publice aceste documente este neconstituțională. Judecătorii au invocat faptul că norma contravine unei decizii anterioare a Curții, respectiv Decizia nr. 297/2025.

În urma hotărârii, declarațiile de avere și de interese ale parlamentarilor, miniștrilor, primarilor, președinților de consilii județene, șefilor unor instituții și serviciilor de informații nu vor mai fi accesibile publicului. Documentele vor rămâne la dispoziția ANI, instituția care are atribuții de verificare.

Averile politicienilor, ascunse de ochii românilor

Decizia stârnește controverse, mai ales în condițiile în care, ani la rând, declarațiile de avere au reprezentat o sursă importantă pentru investigațiile jurnalistice privind averile și interesele demnitarilor. Unele dintre aceste investigații au contribuit la declanșarea unor anchete penale de amploare.

Printre judecătorii care au votat pentru declararea neconstituționalității se numără Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihai Busuioc, Mihaela Ciochină și Csaba Asztalos. Împotriva deciziei au votat Simina Tănăsescu, Dragoș Dacian și Laura Iuliana Scântei, potrivit informațiilor publicate de G4Media.

Actul normativ reprezintă și un jalon important în cadrul PNRR, cu o miză financiară de aproximativ 770 de milioane de euro. Următorul pas este promulgarea de către președintele Nicușor Dan. Șeful statului poate solicita Parlamentului reexaminarea legii, însă nu o mai poate sesiza din nou la CCR, întrucât a formulat deja o obiecție de neconstituționalitate.

Declarațiile de avere, sursă pentru anchete de răsunet

De-a lungul anilor, documentele publicate de demnitari au fost folosite de jurnaliști și organizații civice pentru a compara veniturile oficial declarate cu bunurile, proprietățile și stilul de viață al unor politicieni.

Unul dintre cazurile devenite celebre este dosarul „Mătușa Tamara”, în care declarația de avere a lui Adrian Năstase a atras atenția asupra unei sume de aproximativ un milion de dolari aflate în conturile soției sale. Explicația privind proveniența banilor și averea unei rude în vârstă au fost ulterior investigate de presă și de autorități.

Un alt exemplu este reprezentat de investigațiile privind Liviu Dragnea și Tel Drum, în care jurnaliștii au urmărit discrepanțele dintre bunurile declarate oficial și amploarea afacerilor și proprietăților asociate de-a lungul timpului cu fostul lider PSD și cu persoane apropiate acestuia.

Și cazul Darius Vâlcov a pornit, în parte, de la investigații privind averea și bunurile deținute prin intermediul unor apropiați. Anchetele au scos la iveală colecții de tablouri și sume de bani ascunse în diverse locuri, elemente care au devenit ulterior probe în dosarele instrumentate de procurori.

În cazul lui Radu Mazăre, presa a analizat în repetate rânduri diferențele dintre bunurile menționate în declarațiile de avere și stilul de viață afișat de fostul primar al Constanței. Investigațiile au urmărit inclusiv proprietăți, conturi și afaceri derulate prin intermediul unor persoane sau companii apropiate.

Eliminarea accesului public la declarațiile de avere schimbă astfel radical modul în care presa, societatea civilă și cetățenii pot verifica evoluția patrimoniului persoanelor aflate în funcții publice.