Ce este o criză nervoasă și cum o puteți evita?

Situație stresantă, devii nervos, simți că începi să-ți pierzi calmul. După un timp, te simți foarte rău. Aceasta se numește criză nervoasă. O criză nervoasă este o unitate frazeologică obișnuită, nu un diagnostic sau un termen medical. Conform clasificării internaționale a bolilor ICD-10, starea de „criză nervoasă” corespunde suprasolicitării, epuizării vitalității, odihnei și relaxării insuficiente și stării de stres. Pentru recuperare, persoanelor cu afecțiuni similare li se arată că se odihnesc, se distrag și schimbă tipul de activitate, acordă atenție mâncării și somnului.

Uneori, o criză nervoasă compensează o nevroză care s-a format la o persoană din diverse motive. Pot apărea tulburări de panică, alte tipuri de anxietate sau neurastenie. În acest caz, persoana are nevoie de ajutorul profesional al unui neurolog sau psihoterapeut. Pur și simplu nu poate face față stării sale cu ajutorul odihnei.

H epuizarea ervnoe pot fi provocate de unele boli, mai ales cronice. De exemplu, patologia tiroidiană și alte tulburări hormonale se manifestă adesea ca nevroză. De asemenea, funcționează invers: epuizarea proceselor nervoase poate duce la somatizare ( manifestarea unei tulburări mentale sub forma simptomelor bolii. – Ed. ) – perturbarea tractului gastro-intestinal, apariția durerilor de cap și a altor probleme.

Mulți oameni cred că o criză nervoasă este o slăbiciune a caracterului, o incapacitate de a se uni. Din acest motiv, oamenii nu vor să apeleze la un neurolog, psihoterapeut sau psiholog pentru ajutor. Drept urmare, atât persoana, cât și mediul său suferă.

Cum să recunoaștem

Sunt expuși riscului persoanele ușor excitabile, locuitorii orașelor mari, cei aflați în stres sau într-o situație dificilă de viață. Mai ales femei, într-o măsură mai mică bărbați. Semne de epuizare iminentă :

• iritabilitate;
• lacrimi;
• anxietate (până la atacuri de panică);
• depresie și apatie;
• tulburari de somn;
• dureri de cap;
• oboseală crescută și senzație constantă de oboseală;
• indigestie;
• sentiment de singurătate, vinovăție.

O persoană cu o criză nervoasă devine sensibilă la stimulii externi și interni. Somnul îi este deranjat, apar dureri de cap, este adesea bolnav și nu poate funcționa normal.

Ce sa fac

Există tratamente medicamentoase și non-medicamentoase . Numai un medic este capabil să evalueze în mod competent starea psihoemocională și să aleagă terapia. Fără supravegherea unui medic, nu puteți lua medicamente precum antidepresivele, acest lucru poate agrava starea. În cazuri simple, sunt prescrise programele de vitamine și minerale. Scopul lor este de a echilibra tulburările din metabolismul neurotransmițătorilor din creier.

Metode de recuperare fără medicamente – terapie cognitivă, auto-antrenament, meditație , practici de comunicare. Aceste metode ajută la schimbarea gândirii negative în pozitive, cresc rezistența la stres.

Psihicul unei persoane aflate într-o stare iritată este extrem de instabil. Stimularea minimă, care de obicei pare a fi un fleac, poate duce la consecințe grave . O persoană dragă cu simptome de criză nervoasă trebuie să fie asigurată cu grijă, răbdare, empatie, dragoste și tact. Nu fiți intruziv și enervant – acest lucru poate agrava situația.