Ce fac asimptomaticii care nu mai vor să stea în spital. Ce spune minsitrul Sănătății

Ce fac asimptomaticii care nu mai vor să stea în spital. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat că pacienții  asimptomatici care nu mai doresc să stea în spital se pot externa la cerere. pentru asta, pacienții trebuie să își asume externarea. oamenii trebuie să știe că, în cazul în care, ulterior sunt implicați într-o anchetă epidemiologică, răspund penal.

Nelu Tătaru a fost întrebat într-o conferință de presă ce se întâmplă cu pacienții internați, dar care nu mai vor să stea în spital, în contextul motivării deciziei CCR.

„Evaluarea unui pacient se face de către medicul curant care are o asumare a externării. Se poate face externare la cerere, dacă și medicul consideră asta. Recomandarea de izolare trebuie să existe. Dacă pacientul își asumă externarea știindu-se pozitiv, iar ulterior o anchetă epidemiologice îl implică intră sub incidența articolului penal de zădărnicire a combaterii bolilor“, a spus Nelu Tătaru.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Ce fac asimptomaticii care nu mai vor să stea în spital: Trebuie să-și asume externarea

Minsitrul Sănătății a precizat că atât timp cât vor respecta izolarea la domiciliu, se poate spune că asimptomaticii își pot asuma acea externare, dar, în condițiile în care nu respectă, pune în pericol pe cei din jur, familie sau nu. „Contextul actual după motivarea CCR ne face să avem în acest moment decât strict recomandările medicale epidemiologice, dincolo de cele legislative“, precizează Nelu Tătaru.

Și directorul medical al Spitalului „Victor Babeș“ din București, Simin Florescu, susține că persoanele considerate asimptomatice și infectate cu CoVID-19prezintă un risc mare dacă sunt ținuți în izolare la domiciliu fără o monitorizare zilnică din partea medicilor.

„Este o problemă mult disputată, mai mult din punct de vedere social decât medical. Din nefericire, pacienţii asimptomatici sunt şi ei contagioşi. Şi aşa cum ştim, contagiozitatea este cam cu două zile la simptomatici, înainte de apariţia simptomatologiei, iar la cei asimptomatici poate să dureze până la opt zile de la momentul infectării”, spune medicul Simin Florescu.

Medicul se bazează pe faptul că vede aceste lucruri la pacienţii asimptomatici internaţi şi care brusc, în zilele 4-6 dezvoltă rapid o afectare respiratorie severă. Nu toţi, dar un număr destul de mare dintre ei au probleme respiratorii ulterior.

„Ori, dacă acest lucru se întâmplă acasă, unde nu este sub supravegherea unui medic, ar trebui să există o monitorizare zilnică din partea medicilor de familie, prin mijloace audio-video, nu neapărat prin prezenţa medicului acolo, dar trebuie monitorizaţi foarte clar aceşti pacienţi”, precizează medicul Simin Florescu.

Asimptomatici, un periocl real de infectare

Și medicul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, susține că asimptomaticii sunt surse de infectare cu coronavirus. Totuși, OMS a explicat că asimptomaticii transmit arareori infecția. De altfel, România e singura țară care internează cu forța bolnavii asimptomatici. Mai mult, profesorul Alexandru Rafila consider că asimptomaticii ar trebui să stea în izolare.

„Nu e rău ca ei să fie izolați, așa sunt toate recomanările. Discuția e unde să fie ei izolați. În Italia, de exemplu, au izolat asimpromaticii în hoteluri. Discuția aceasta legată de internarea cu forța mi se pare ușor exagerată. A existat consimțământul pacientului

Oficialii OMS au însă altă opinie, Maria van Kerkhove, epidemiolog OMS, consideră că „din datele pe care le avem, se pare că este rar ca un individ asimptomatic să transmită mai departe virusul”.

Articolele de acte normative privind internarea obligatorie şi carantina în timpul epidemiei sunt neconstituţionale pentru că sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, a stabilit Curtea Constituţională. CCR arată, de asemenea, că instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”.