Ce organ este direct afectat de boala vacii nebune? Iată cum se pot infecta oamenii!

Encefalopatia Spongiformă Bovină (ESB), cunoscută și sub denumirea popupară de „boala vacii nebune”, este una dintre cele mai grave afecțiuni care pot afecta bovinele, având impact atât asupra sănătății animalelor, cât și asupra siguranței alimentare și sănătății publice.

Encefalopatia spongiforma bovină, identificată la bovinele adulte, este afecțiunea creierului care devine spongios ca un burete, iar sistemul nervos central se descompune, boala fiind mortală.

Ce organ este direct afectat de boala vacii nebune

Boala vacii nebune este o afecțiune neurodegenerativă care afectează creierul vacilor. Numele său provine din aspectul spongios pe care țesutul cerebral îl capătă la microscop, ca urmare a distrugerii masive a celulelor nervoase. Spre deosebire de alte boli cauzate de bacterii sau viruși, ESB este provocată de prioni, proteine patologice care atacă și modifică structura proteinelor sănătoase din creier.

Prionii reprezintă un tip unic de agent infecțios, format exclusiv din proteine. Spre deosebire de bacterii sau de viruși, aceștia nu conțin material genetic precum ADN sau ARN, ceea ce îi face extrem de rezistenți la metodele convenționale de distrugere, precum încălzirea sau iradierea. Prionii determină proteinele normale să adopte o formă anormală, ducând la acumularea acestora și distrugerea progresivă a celulelor cerebrale.

14:54, 30 Apr 2026

FOTO Sindromul Proteus sau boala creșterii neregulate a celulelor! Iată și care sunt misterele bolii Omului Elefant!

12:01, 30 Apr 2026

FOTO Ce este starea de ataxie și care sunt simptomele? Iată ce trebuie să știi despre pierderea echilibrului!

Principalul mod de transmitere al ESB este prin consumul de furaje contaminate. În trecut, mineralele proteice de origine animală (făina de carne, oase, sânge, organe rezultate în urma prelucrării cadavrelor, produselor și subproduselor de bovine/ovine contaminate) au fost identificate drept cauză principală a răspândirii bolii.

Astfel, transmiterea directă între animale este extrem de rară, dar contaminarea hranei sau a echipamentelor folosite în ferme poate contribui la răspândirea bolii. De asemenea, animalele sacrificate incorect sau resturile eliminate necorespunzător pot reprezenta surse de infecție.

Cum se pot infecta oamenii cu această afecțiune

Acest lucru se poate întâmpla dacă oamenii mănâncă creierul și măduva spinării de la bovinele care au boala vacii nebune. În timp, versiunea umană a bolii începe să distrugă creierul și măduva spinării. Veste bună este că nu există vreo dovadă că oamenii pot fi infectați cu această boală dacă mănâncă carne de vită, lapte sau produse lactate.

Boala a primit această denumire deoarece provoacă un comportament ciudat la bovine. Printre manifestările clinice observate se numără reacție exagerată la stimuli externi, dificultăți de mers și nervozitate.

Primul caz de variantă umană a bolii vacii nebune a fost raportat în 1996, iar de atunci s-au înregistrat mai multe cazuri în întreaga lume. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în țările care fac parte din Regatul Unit, adică Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord.

Varianta umană a acestei boli provoacă leziuni cerebrale care sunt incompatibile cu viața. Cele mai întâlnite simptome sunt:

• furnicături în mâini și picioare, arsuri, furnicături în mușchii feței și ai coapselor; trebuie menționat că și alte boli pot provoca aceleași simptome și, prin urmare, nu înseamnă că dacă simți furnicături suferi automat de această boală;
• demență;
• comportament psihopatic exprimat prin incapacitatea de a percepe realitatea;
• probleme cu sistemul musculo-scheletic, iar pe măsură ce boala avansează oamenii devin incapabili să muncească;
• comă.

În cazul în care o persoană consumă carne din țesutul nevos al nei vaci infectate, este posibil ca aceasta să nu dezvolte imediat simptome. Oamenii de știință susțin că boala poate apărea chiar și la 1 an de la consum.

Boala vacii nebune la oamenii este o boală rară, iar autoritățile au adoptat măsuri sanitare stricte pentru ca boala să nu infecteze oamenii.