Sistemul public de pensii din România va trece printr-o perioadă importantă după anul 2030, când aproximativ 1,8 milioane de persoane din generația „decrețeilor” ar urma să ajungă la vârsta standard de pensionare. Deși numărul viitorilor pensionari ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemului, președinta Casei Naționale de Pensii Publice, Valentina Robu, susține că impactul va fi mai redus decât se estimează și că sistemul va putea funcționa în continuare.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Antena 3 CNN, în care șefa CNPP a explicat că instituția a analizat situația împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și cu specialiștii Băncii Mondiale. Potrivit acesteia, o parte importantă a persoanelor din generația respectivă a lucrat în străinătate și a contribuit la sistemele de pensii din alte state europene.
Câți români din generația „decrețeilor” vor ieși la pensie după 2030
Generația „decrețeilor” este formată din persoanele născute începând cu sfârșitul anului 1966 și în anii următori, după adoptarea Decretului 770 din perioada comunistă, prin care au fost restricționate drastic avorturile și accesul la contracepție.
În perioada 1967-1972 s-au născut peste două milioane de copii. Potrivit estimărilor, aproximativ 1,8 milioane de persoane din această generație ar urma să iasă la pensie pentru limită de vârstă în primii cinci-șase ani de după 2030.
Valentina Robu susține însă că numărul celor care vor solicita pensie exclusiv din sistemul românesc este mai mic decât cel al întregii generații.
„Sistemul de pensii va funcționa. Știu că s-a vehiculat în presă foarte mult și despre intrarea în sistem a decrețeilor. Haideți să vin și eu aici cu o clarificare”, a declarat președinta Casei Naționale de Pensii Publice.
Aceasta a explicat că, din aproximativ 3,7 milioane de persoane care fac parte din generația respectivă, în jur de un milion figurează în evidențele sistemului analizate de instituție. Perioadele de contribuție ale acestora în România variază de la o lună până la 26 de ani.
De ce susține șefa Casei de Pensii că impactul va fi mai mic
Potrivit Valentinei Robu, numeroși români din această generație au lucrat în străinătate, unde au contribuit la sistemele publice de pensii din statele în care și-au desfășurat activitatea.
Astfel, la momentul pensionării, drepturile vor fi calculate în funcție de perioadele de contribuție din fiecare stat. România va achita partea corespunzătoare contribuțiilor realizate pe teritoriul său, iar celelalte state vor plăti drepturile aferente perioadelor lucrate acolo.
„Adică sunt foarte mulți care au doar 5 ani, doar 7 ani sau doar 9 ani, semn că foarte mulți din această categorie au lucrat afară și momentul în care vor veni la pensie, calculul se va face strict pe ce au contribuit în România, astfel că venitul care va fi plătit din sistemul de pensii românesc va fi mai mic, dar va fi completat cu ce au contribuit în alte state europene”, a explicat Valentina Robu.
România are aproape la fel de mulți pensionari cât angajați
Problemele demografice reprezintă în continuare o provocare pentru sistemul public de pensii. În 2026, România are aproximativ zece salariați la nouă pensionari, iar diferențele dintre județe sunt semnificative.
În București și Ilfov, raportul este de aproximativ zece angajați la patru pensionari. Situația este diferită în județe precum Vaslui, Neamț și Teleorman, unde la zece salariați revin aproximativ 14 pensionari.
Totodată, statul alocă lunar peste 13 miliarde de lei pentru plata pensiilor, sumele provenind în principal din contribuțiile persoanelor active și, atunci când este necesar, din împrumuturi.
În acest context, pensionarea generației „decrețeilor” va reprezenta un test important pentru sistemul public, chiar dacă șefa Casei de Pensii consideră că efectele vor fi mai reduse decât cele anticipate inițial.