Ce spune un medic neurolog ieșean despre efectele negative pe care tehnologia le are asupra creierului – FOTO

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Majoritatea tinerilor sunt dependenți de telefoane, iar majoritatea adulților își desfășoară activitatea în fața unui ecran, la care se adaugă și timpul liber pe care-l petrec în fața televizorului. Un medic neurolog ieșean explică dacă aceste obiceiuri îmbătrânesc creierul și dacă tinerii se vor confrunta cu boli precum Alzheimer sau Parkinson la o vârstă mult mai fragedă.

Dr. Doru Baltag, medic neurolog ieșean: „Implicăm tehnologia în îmbătrânirea creierului”

Specialiştii neurologi ieșeni susţin că îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită dacă oamenii dorm suficient

Dr. Doru Baltag, medic neurolog la Spitalul Clinic de Recuperare din Iași, afirmă faptul că nu există suficiente date care să demonstreze efectele negative pe care tehnologia le are asupra creierului. Mai mult decât atât, tot ce se speculează legat de acest subiect are o nuanță pur psihologică.

„Tehnologia care este atât de utilizată în zilele noastre este de relativ puțin timp. Ca să implicăm tehnologia în îmbătrânirea creierului avem nevoie de mai multe decenii de utilizare a acesteia. În prezent, nu există date care să susțină faptul că utilizarea tehnologiei îmbătrânește creierul. Există doar o idee cum că, folosind tehnologia, ne creăm o lume care ne izolează sau ne îndepărtează de lumea reală. Este o nuanță psihologică. În prezent, nu se poate vorbi despre niște consecințe neurologice”, a subliniat dr. Doru Baltag, medic neurolog la Spitalul Clinic de Recuperare din Iași.

Ce au observat psihologii

Majoritatea tinerilor sunt dependenți de telefoane, iar majoritatea adulților își desfășoară activitate în fața unui ecran

Medicul ieșean a punctat faptul că, prin intermediul tehnologiei, individul își creează un univers al său din care poate ieși foarte greu. Psihologii spun că acest proces este asociat, de cele mai multe ori, cu depresia și anxietatea.

„Trebuie să vedem atât partea bună, cât și partea rea a internetului, pentru că aici este vorba despre exces. În cabinet am observat și partea opusă, anume copiii care nu au acces la internet deloc. Aceștia sunt ostracizați, nu sunt băgați în seama și nu se pot integra într-un grup, pentru că nu au subiecte în comun.

Cumva, tot ce înseamnă extrem nu face bine. Cu toate acestea, efectul propriu-zis al internetului este reprezentat de faptul că este mult mai facil să stai într-o lume virtuală, precum într-un joc, unde ești un avatar și poți fi așa cum îți dorești, este mult mai ușor să facă asta un copil, un adolescent, chiar și un tânăr, decât să se expună lumii reale, unde poate fi judecat, unde trebuie să aibă o anumită conduită. Odată ce ies din această lume virtuală, devin mult mai anxioși, simt că nu mai au controlul asupra vieții lor. Dopamina crește mult mai mult atunci când se joacă online. Este adevărat că și acolo interacționează, însă într-un alt mod. Agresivitatea poate fi o influență, însă dacă există o componentă agresivă în spate, pentru acești copii este mult mai ușor să se ducă în această direcție.

Ce am observat însă la copiii foarte mici este că, atunci când părinții își doresc să fie lăsați în pace, pun telefonul în fața copilului. Creierul copilului devine mult prea excitat și atunci el nu poate face față mai mult de 1 oră pe zi. Există copii care stau chiar și 4 ore pe zi, iar puterea lor de concentrare scade dramatic. Dacă părintele încearcă să-i ia telefonul din mână, apare o criză de nervi și de plâns pentru că cel mic concepe ideea că îi iei fericirea din mâini. Acolo este vorba despre joacă și culori, mii de pixeli, este ca și cum i-ai lua drogul. Mai există o problemă, anume cea că, prin mediul online, ei își creează un spațiu unde se pot retrage oricând și, prin urmare, ei nu mai au nevoie de socializare”, subliniază Andreea Buhuși, psiholog.

Specialiștii neurologi ieșeni susţin că îmbătrânirea prematură a creierului poate fi prevenită dacă oamenii dorm suficient, citesc cărţi în loc să se uite la televizor, mănâncă sănătos, iar utilizarea tehnologiei să fie moderată.