Ce susține Cătălin Predoiu și ce arată documentele. Legile Justiției, demontate de Comisia de la Veneția

Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și fost ministru al Justiției, încearcă să se delimiteze de scandalul uriaș din sistemul judiciar, generat de îngroparea a zeci de dosare de mare corupție, susținând că legile Justiției promovate de el ar fi fost validate de „toată Europa”. Într-o postare publică, Cătălin Predoiu afirmă că proiectele legislative ar fi primit certificări de calitate de la instituții-cheie, inclusiv de la Comisia de la Veneția și de la comisarul european pentru Justiție, conform G4Media.

”Să revenim la legi. Am spus că miniștrii au răspunderi legate de calitatea proiectelor. Proiectele pe care eu le-am pus în dezbatere publică mai bine de un an de zile și ulterior înaintat Parlamentului, au avut toate certificările de calitate necesare, de la experți independenți, CSM, Comisarul pe justiție, Vicepreședinta Comisiei Vera Jourova, cabinetul Președintelui Comisiei, Colegiul comisarilor, Comisia de la Veneția șamd. Iar proiectele au devenit legi, adoptate de Parlament. Eu nu mă consider infailibil, dar îmi vine greu să cred că și CSM și Comisia Europeană și Parlamentul European și Comisia de la Veneția au greșit toate laolaltă când au spus că legile sunt calitativ bune și în standarde europene”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook drept răspuns la cererile de demisie după izbucnirea scandalului din Justiție legat de zecile de dosare de mare corupție îngropate.

Problema este că această versiune intră în contradicție frontală cu faptele și documentele oficiale.

Cătălin Predoiu invocă girul Europei pentru Legile Justiției

În realitate, Comisia de la Veneția a formulat critici serioase și explicite la adresa legilor Justiției adoptate în 2022, iar avertismentele europene au fost ignorate în mod deliberat de autoritățile române. Mai mult, România a mers înainte cu adoptarea și promulgarea legilor chiar înainte ca acest for consultativ să-și exprime punctul de vedere, deși exact acest lucru fusese cerut public de comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

În mesajul său, Cătălin Predoiu susține că proiectele legislative au fost analizate timp de peste un an și ar fi primit undă verde de la experți independenți, CSM, Comisia Europeană, Parlamentul European și Comisia de la Veneția. El sugerează că ar fi absurd să creadă cineva că toate aceste instituții ar fi greșit simultan și că legile nu ar fi fost „în standarde europene”.

Numai că poziția oficială a Comisiei de la Veneția spune altceva.

În avizul publicat în noiembrie 2022, Comisia a criticat deschis modul în care au fost adoptate legile Justiției, vorbind despre grabă excesivă, lipsă de consultare reală și vulnerabilități serioase în arhitectura sistemului judiciar. Instituția a subliniat explicit că regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz înainte de adoptarea legilor, deși acesta este un standard uzual în reformele sensibile din justiție.

Cu doar câteva zile înainte de publicarea avizului, președintele Klaus Iohannis promulgase deja legile, la propunerea ministrului Cătălin Predoiu, ignorând atât solicitările societății civile, cât și apelul direct al comisarului european pentru Justiție de a aștepta opinia Comisiei de la Veneția.

Criticile formulate de experții europeni nu au fost deloc marginale. Comisia a atras atenția, printre altele, asupra modului de numire a procurorilor de rang înalt, asupra duratei și reînnoirii mandatelor acestora, asupra concentrării excesive de putere în mâna procurorului general și asupra relației neclare dintre poliția judiciară și ministrul de Interne. Toate aceste aspecte erau considerate riscuri pentru independența justiției.

Adevărul despre Legile Justiției ale lui Cătălin Predoiu

În paralel, organizații civice importante, precum Declic și Funky Citizens, au cerut explicit președintelui României să nu promulge legile înainte de avizul Comisiei de la Veneția. Apelurile au fost ignorate.

Didier Reynders declarase public încă din septembrie 2022 că România ar trebui să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția pentru a se asigura că reformele sunt compatibile cu standardele europene. Mesajul a fost clar, public și repetat. Cu toate acestea, majoritatea politică PSD-PNL a mers mai departe fără să țină cont de avertismente.

Efectele acestor legi sunt vizibile astăzi: blocaje în anchetele de mare corupție, dosare închise sau anulate pe căi extraordinare, inculpați de rang înalt achitați sau eliberați și o erodare accelerată a încrederii publice în actul de justiție.

În ciuda acestui bilanț și a criticilor venite din partea societății civile, Cătălin Predoiu refuză să își asume responsabilitatea politică și respinge cererile de demisie. Strategia sa rămâne aceea de a muta vina exclusiv asupra magistraților și de a susține că „instrumentele”, legile, ar fi fost perfecte.

Documentele europene arată însă că aceste „instrumente” au fost contestate chiar de instituțiile pe care Cătălin Predoiu le invocă drept scut.