Ce vrea Ucraina de la România! Detaliile oferite de ambasador

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a apreciat, vineri, la Tulcea, în timpul unei întâlniri cu administraţia judeţeană, dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-ucrainene şi a afirmat că situaţia tragică din Ucraina cauzată de războiul declanşat de Rusia a apropiat cele două ţări, relatează Agerpres.

Ambasadorul Prokopchuk s-a întâlnit, vineri, la sediul Consiliului Judeţean (CJ), cu autorităţile judeţului, precum şi cu deputata PSD Mirela Furtună, iar în timpul discuţiilor oficiale a apreciat relaţiile dintre România şi Ucraina.

„Relaţiile noastre bilaterale sunt foarte bune şi se dezvoltă la toate nivelurile, începând cu Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul şi continuând la nivel local.

Dacă privim ultima perioadă, vedem cât de mult ne-a apropiat situaţia tragică din Ucraina, cum s-au apropiat cele două ţări, cât de mult s-au dezvoltat relaţiile noastre şi cât de mult putem realiza împreună în viitor.

Sperăm ca într-un viitor cât mai apropiat să organizăm o nouă şedinţă comună la nivel guvernamental, în cadrul căreia să abordăm teme precum relaţiile şi proiectele transfrontaliere, dezvoltarea infrastructurii de frontieră şi dezvoltarea de noi proiecte economice.De asemenea, trebuie menţionat că, la nivel regional, interesul nostru priveşte nu numai cooperarea interregională, ci şi sprijinirea proiectelor pentru reconstrucţia Ucrainei”, a declarat ambasadorul Ihor Prokopchuk, citat într-un comunicat de presă transmis vineri de CJ.

Cu toate acestea, în ciuda relațiilor româno-ucrainene care ar fi foarte bune, rămâne o îngrijorare situația românilor din Ucraina. Cu toate că în spațiul public, în declarații, toate sunt frumoase, relațiile sunt foarte bune, situația nu este chiar așa, deoarece Ucraina închide aproape toate școlile cu predare în limbă română.

Majoritatea liceelor cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi, Ucraina, vor dispărea începând de la 1 septembrie 2027, ca urmare a reorganizării sistemului de învăţământ. Anunșul a fost făcut de secretarul responsabil al Uniunii Inter-regionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.

Consiliul Regional Cernăuţi a aprobat noua reţea de licee din regiune, care prevede doar patru licee cu predare în română şi nouă mixte.Această reformă educaţională a stârnit îngrijorare în comunitatea românească din regiunea Cernăuţi, potrivit Agerpres.

„Acum sunt 32 de licee, 12 sunt mixte, cu două limbi, iar din cele 20 de licee româneşti vor rămâne patru. Vor fi copii care nu vor avea ce să facă şi dacă doresc numaidecât să îşi facă studiile, să meargă la facultate, atunci vor fi nevoiţi să înveţe în altă parte, în licee ucrainene. Copiii nu prea au de ales. Sau te duci în altă parte, sau nu mai înveţi. (…) Este o situaţie foarte grea. Trebuie neapărat ca cineva să ia măsuri”, a afirmat Bojescu, care susţine că liderii comunităţii româneşti au cerut ca în fiecare comună românească să rămână câte un liceu.

Încălcarea drepturilor pentru românii din Ucraina

Decizia Consiliului Regional Cernăuţi de închidere a numeroase licee româneşti are loc în pofida opoziţiei comunităţii de români, care atrage atenţia asupra încălcării dreptului de învăţare în limba maternă pentru etnicii români.

„Această reformă va duce pe viitor şi la dispariţia gimnaziilor, deoarece în unele dintre localităţi liceele vor fi cu predare în ucraineană şi atunci părinţii nu îşi vor mai da copii la gimnazii în română, ci la cele ucrainene, ca să le fie mai uşor în continuarea studiilor. Mai mult decât în acele licee mixte, cum ar fi cele din Mahala, predarea se va face în ucraineană, iar româna va fi predată doar la disciplinele Limba română şi Literatura română şi universală. Există şi riscul de dispariţie a limbii atunci când dispare şcoala în limba maternă. Aici este o încălcare a Constituţiei Ucrainei şi drepturilor omului, care garantează tuturor cetăţenilor învăţarea în limba maternă”, afirmă Neculai Costaş, profesor de limbă şi literatură română la o şcoală gimnazială din Cernăuţi.

Noul act normativ va determina închiderea unor licee din sate istorice româneşti precum Mahala, Tărăşeni, Noua Suliţă, Hliboca, Crasna, Pătrăuţi, Storojineţ sau Mămăliga. De asemenea, nu va exista niciun liceu cu predare în limba română în satele de pe Valea Siretului.

Poziția preşedintelui CJ, Horia Teodorescu

La rândul său, preşedintele CJ, Horia Teodorescu, a amintit proiectele de cooperare transfrontaliere derulate de-a lungul timpului, dar şi despre cele umanitare iniţiate în urmă cu peste trei ani, inclusiv despre susţinerea populaţiei pentru persoanele din Ucraina care au ajuns în România.

„Noi, tulcenii, sperăm ca acest conflict nedrept să se încheie cu păstrarea integrităţii Ucrainei şi pe mai departe, credem că respectul pe care ni-l purtăm unii altora trebuie consolidat şi relaţia de bună vecinătate să dăinuie”, a afirmat preşedintele CJ, Horia Teodorescu, potrivit sursei menţionate.

Deputata PSD Mirela Furtună, sprijin pentru Kiev

Deputata PSD Mirela Furtună a reiterat faptul că România va susţine permanent parcursul european al Ucrainei.

„Aş vrea să insist asupra faptului că judeţul Tulcea, prin poziţia sa la confluenţa Dunării şi a Mării Negre, reprezintă un punct geostrategic esenţial într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, şi de aceea importanţa regiunii Dunării şi a Mării Negre trebuie să se afle permanent pe agenda Uniunii Europene, întrucât apărarea flancului estic nu este o problemă doar a României, ci o prioritate europeană continuă. În acelaşi timp, România poate şi trebuie să fie un element-cheie în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, alături de celelalte state partenere, pentru că viitorul Ucrainei este unul european, iar România va rămâne un susţinător activ al acestei perspective”, a spus Mirela Furtună.

Potrivit sursei amintite, deputata PSD a făcut un apel la autorităţile naţionale şi regionale din Ucraina în ceea ce priveşte măsurile luate pentru păstrarea identităţii culturale şi a limbii române în cadrul comunităţilor de etnici români din Ucraina.