Cel mai mare sabotaj al acestui secol

În urmă cu aproape doi ani, la fel ca și mulți alți confrați din lumea întreagă, mi-am exprimat punctul de vedere legat de ceea ce reprezintă cel mai răsunător sabotaj din acest secol: dinamitarea subacvatică a conductelor de gaz Nord Stream, o investiție care a costat miliarde de euro, făcută de Germania în parteneriat cu Rusia. Și care asigura aprovizionarea cu energie a Europei de Vest. La acea dată, informațiile aflate la dispoziția presei erau puține, astfel încât opiniile noastre se bazau mai degrabă pe argumente de logică formală. În această logică formală, opinia mea, dar și a altora a fost că aceste importante magistrale energetice au fost sabotate fie de Statele Unite, fie de Ucraina. Adevărul s-a dovedit a fi extrem de aproape.
De ce a fost astfel construit, în baza unor informații extrem de sumare, respectivul raționament de logică formală? Pentru că, la fel ca și în cazul oricărei acțiuni criminale, o anchetă rezonabilă trebuie să înceapă prin a răspunde la întrebarea „cui îi folosește?”. Deci cui i-a folosit sabotarea magistralelor energetice subacvatice? Cu alte cuvinte, cine a ieșit în pagubă și cine a câștigat? Prin eliminare, rezulta că nici rușii și nici nemții, care au cheltuit bani grei și au făcut eforturi considerabile pentru aceste magistrale energetice, nu ar fi avut niciun interes să-și arunce în aer uriașa investiție. Mai rămâneau într-o discuție pur teoretică Statele Unite. Ei bine, Statele Unite aveau un interes real ca prin magistralele Nord Stream să nu mai fie transportat gaz rusesc în vestul Europei. Pentru că, în conformitate cu strategia adoptată de Washington și ca urmare a sancționării Federației Ruse pentru războiul declanșat în Ucraina, Europa urma să fie aprovizionată cu gaz lichefiat american, urmând ca dependența ei de Washington să fie restabilită, după anii în care Angela Merkel, puternicul cancelar al Germaniei, făcuse eforturi pentru ca Berlinul să devină un fel de hegemon al continentului. Și asta, culmea, într-un parteneriat cu Moscova. Nu existau însă niciun fel de indicii la acea dată cum că Statele Unite ar fi pus la cale sabotajul. Și cine mai era interesat? Evident, Ucraina. Aruncând în aer magistralele Nord Stream, Ucraina dădea simultan trei lovituri. Pe de-o parte, sabota statul care o invadase și cu care se afla în război. Pe de altă parte, sancționa Germania, care la acea dată, cel puțin în plan economic și 100% în plan energetic cocheta cu Vladimir Putin. În al treilea rând, ajuta Statele Unite, marele aliat al Ucrainei în acest război, să devină principalul furnizor de gaz pentru Europa. În plus, aruncarea în aer a magistralelor subacvatice lăsa Federația Rusă la discreția Ucrainei, pentru că, din septembrie 2022, gaze rusești spre Europa nu mai puteau să treacă decât pe acolo. Sau prin proximitatea Ucrainei, în măsura în care Moscova ar fi găsit un substitut. Utilizarea unei conducte ocolitoare. Ceea ce, în paranteză fie spus, s-a și întâmplat, și tot în paranteză fie spus, nu este deloc întâmplător că ofensiva Ucrainei din regiunea Kursk, aflată pe teritoriul Federației Ruse, a vizat și sabotarea acestei rute de aprovizionare.

La scurt timp, aceste raționamente făcute în baza logicii formale s-au confirmat. Până la sfârșitul anului 2022, se știa – iar dezvăluirea fusese publicată în întreaga presă mondială – că magistralele Nord Stream fuseseră sabotate de pe un iaht închiriat de un ucrainean bogat, specialist în operațiuni subacvatice, care a condus un echipaj alcătuit din șase persoane. Mai mult. Fusese găsit și publicat în presa din întreaga lume actul de identitate al unui român, care ar fi făcut parte din respectivul echipaj. S-a dovedit a fi un act fals, ceea ce însă nu a schimbat datele esențiale ale operațiunii.

RomaniaTV

Eliza Natanticu, sfâșiată de durere, după moartea lui nea Gioni din Las Fierbinți. Era TATĂL ei, dar puțină lume știa. O părăsise când era mică

Observatornews.ro

25 de judeţe intră de la ora 12.00 sub cod galben de ploi, grindină şi vijelii. Vreme severă până la noapte

Între timp, cum era și de așteptat, serviciile secrete ale Germaniei au efectuat ample investigații, în urma cărora a fost confirmată implicarea velierului Andromeda, închiriat și plecat de la Rostock împreună cu echipajul de specialiști în explorări și sabotaje submarine. Întreaga operație a fost condusă de un ucrainean cu cetățenie poloneză, Volodimir Zuravlov. Acesta este dat în prezent în urmărire generală de procuratura germană.

În rest, ne mișcăm din nou pe terenul unor scenarii și al unor ipoteze. Din această perspectivă, două sunt relevante. Și anume că serviciul secret al Ucrainei ar fi inițiat de fapt acest sabotaj și l-ar fi teleghidat pe Zuravlov cu acordul lui Volodimir Zelenski, într-o versiune, și fără acest acord, într-o altă versiune. Al doilea scenariu care urmează sau nu să fie confirmat este că serviciul secret al Statelor Unite ar fi fost la curent cu această operațiune și ar fi aprobat-o tacit sau, dimpotrivă, s-ar fi opus.

Și iată cum, din logică în formală în logică formală, din ipoteză în ipoteză, încet, dar sigur, opinia publică din lumea întreagă află adevăruri terifiante despre cel mai spectaculos sabotaj al secolului.