Cercetătorii din Germania au găsit ADN-ul unei femei pe o bijuterie veche de 20.000 ani

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Oamenii de ştiinţă din Germania au extras ADN străvechi de pe o bijuterie veche de 20.000 de ani, care le-a permis să „călătorească” înapoi în timp până în trecutul îndepărtat pentru a afla astfel mai multe informaţii despre persoana care a purtat acel obiect de podoabă, informează DPA.

Pandantivul cu dinte de cerb a fost descoperit în Peştera Denisova din Rusia, un sit ce atrage de multă vreme atenţia cercetătorilor care încearcă să găsească fragmente de oase şi alte obiecte ce le-au aparţinut oamenilor din Epoca de Piatră.

ADN-ul unei femei, găsit pe o bijuterie veche de 20.000 ani

Echipa de experţi, condusă de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din oraşul german Leipzig, a utilizat o nouă metodă pentru a recolta ADN rămas captiv pe acel pandantiv şi a analizat apoi materialul genetic pentru a descoperi detalii despre presupusul purtător al obiectului de podoabă.

ADN-ul astfel descoperit sugerează că purtătorul obiectului era o femeie asociată genetic cu străvechii nord-eurasieni care au trăit cam în aceeaşi perioadă, dar ale căror rămăşiţe au fost descoperite însă mult mai departe spre est în Siberia, au precizat autorii studiului, publicat miercuri în revista Nature.

Pandantivul datează din urmă cu 19.000 – 25.000 de ani.

Obiectele făcute din oase sunt poroase, permiţând ADN-ului să pătrundă în structura lor. Tehnica nou dezvoltată constă în scufundarea obiectelor într-o soluţie de fosfat de sodiu şi creşterea graduală a temperaturii pentru eliberarea ADN-ului, fără a deteriora artefactul antic.

„Studiul nostru redefineşte felul în care înregistrările culturale şi genetice pot fi asociate în arheologia preistorică”, au declarat autorii cercetării. „Artefactele făcute din pietre, oase şi dinţi sunt fundamentale pentru înţelegerea strategiilor de subzistenţă, a comportamentului şi a culturii umane”, au adăugat ei, conform Agerpres.