Cristian Presură este unul dintre cei mai apreciați și populari oameni de știință români, Fizician, inventator, cercetător și scriitor stabilit în Eindhoven, în Olanda, unde, din 2003, este cercetător la compania Philips.
În cadrul unui interviu oferit cotidianului Libertatea, Cristian Presură vorbește despre știință și religie, dar și despre fragilitatea speciei umane, nevoită, din punctul său de vedere, să înțeleagă modul de funcționare al Cosmosului, pentru a putea supraviețui.
… este posibil să fii un bun cercetător și să crezi în Dumnezeu?
”Știința și credința se împacă foarte bine. Știința are câteodată o problemă cu religia. Pentru că religia este o formă mult mai diferită de credință, ea obiectivează anumite lucruri din credință.
Dacă vorbim, de pildă, de Potopul lui Noe, ei bine, el este obiectivat, în sensul că, într-adevăr, ar fi trebuit să fie un potop care să fi acoperit tot Pământul și toate animalele să fie salvate cu o arcă. Și aici intervine problema, pentru că, științific, măsurătorile geologice nu arată că ar fi existat un potop care să fi acoperit tot Pământul.
Dacă rămânem la raportul dintre știință și credință, așa cum este definită credința ”a crede în ceva ce încă nu cunoaștem” , atunci se împacă foarte bine.
Eu cred că împăcarea asta are loc în sufletul omului, acolo este laboratorul în care știința și credința se împacă, pentru că în acel laborator poți să vezi că știința n-are toate răspunsurile și atunci ai această incertitudine și ai acel drept de a spera, de a crede în altceva”, a spus cercetătorul Cristian Presură.
… ce l-a învățat știința despre viață, despre oameni și despre propria persoană
”M-a învățat că viața e extraordinar de complexă, și mă refer la viața biologică, la biologia moleculară. Noi suntem construiți din proteine și fiecare proteină este, de fapt, un foarte mare lanț de aminoacizi – 20 de aminoacizi!
M-a învățat că acest lanț lung de aminoacizi este împachetat numai sub o anumită formă. M-a învățat că toate aceste proteine interacționează unele cu celelalte în interiorul corpului nostru fără ca noi să știm. Fiecare celulă devine o mică fabrică, dar una mult mai complexă decât fabrica Dacia.
Știința mi-a demonstrat că viața, în esența ei, este extraordinar de complexă și extraordinar de frumoasă. Știința mă face să mă mir că e posibil așa ceva.
E totuși ceva ce am învățat și despre oameni: sunt foarte vulnerabili. Omul, dacă nu înțelege Cosmosul, poate cădea pradă pericolelor din Cosmos.
De ce spun asta? Gândește-te la dinozauri. Au trăit liniștiți, au crescut mari de tot și credeau că ei controlează toată Planeta, până când a venit un asteroid – buf!
S-a întunecat Planeta pentru nu știm cât timp și toți dinozaurii au murit. Gândește-te la oameni. Și ei puteau să dispară ca specie.
Se estimează că a existat o perioadă în istoria umanității, pe undeva pe la Epoca Glaciațiunilor, când pe întreaga planetă Pământ au existat doar 5.000 de oameni. Dacă oamenii ăia nu erau curajoși și nu învățau cum să supraviețuiască, noi acum n-am fi stat de vorbă pe Zoom.
Acum ne luptăm cu o pandemie, care e dată de un virus, de ceva microscopic, care e în aer, produs de Cosmos. Ce ne demonstrează toate aceste lucruri? Că singura soluție pe care o avem la dispoziție este de a înțelege Cosmosul, pentru a ne proteja”, a declarat Cristian Presură.