Cine au fost Sfinții Adrian și Natalia, sărbătoriți astăzi de creștinii ortodocși

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Sâmbătă, 26 august 2023, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Adrian și Natalia. Cei doi au fost soț și soție, iar ambii au murit, deoarece nu au vrut să renunțe la credința creștină

Sfinții Adrian și Natalia au trăit în Nicomidia, în vremea împăratului Maximilian. Adrian era păgân și pretor al Nicomidiei, în timp ce Natalia era creștină. Adrian a devenit creștin după ce în timpul unei persecuții a văzut curajul de care au dat dovadă 23 de bărbați.

De ce s-a convertit Sfântul Adrian la creștinism

Când împăratul Maximilian a aflat că pretorul Nicomidiei s-a convertit la creștinism, l-a întrebat: „Ți-ai ieșit din minți?”. Răspunsul pretorului Adrian l-a uimit pe împărat:

„Nu, abia acum mi le-am aflat”. Auzind acestea, împăratul Maximilian a poruncit ca Adrian să fie întemnițat. Când s-a hotărât ca Adrian să fie aruncat în temniță, el și Natalia erau căsătoriți de doar 13 luni. Soția sa i-a fost alături în permanență și l-a încurajat să nu renunțe la credința creștină. Înainte de a fi ucis, lui Adrian i s-a permis să meargă să-și ia rămas bun de la soția sa și de la familie. Când a văzut că soțul său se apropie de casă, Natalia a zăvorât ușa, deoarece se temea că Adrian s-a lepădat de credința sa și de aceea a fost eliberat.

Când a aflat pentru ce venise, de fapt, soțul său, toată supărarea Nataliei s-a transformat în bucurie. După ce fostul pretor și-a luat rămas bun de la familie, Natalia l-a însoțit către temniță, iar pe drum l-a încurajat să se gândească doar la cele cerești, spunându-i: „Scurte sunt caznele, dar cele ce urmează sunt fără de sfârșit; scurtă este suferința, dar slava muceniciei veșnică. Suferă durerea numai puțină vreme și curând te vei bucura cu îngerii”.

Sfinții Adrian și Natalia au fost înmormântați în același loc

Adrian a murit în chinuri groaznice alături de 23 de tineri creștini. După torturi prelungite, împăratul Maximilian a poruncit ca brațele și picioarele fostului pretor să fie zdrobite cu un ciocan și, astfel, bărbatul și-a dat duhul. După câteva zile după ce soțul său a murit, acesta i-a apărut Nataliei în vis și i-a spus că în curând și ea o să se mute la viața veșnică. Împăratul a poruncit ca trupul lui Adrian să fie aruncat în foc, dar Natalia a reușit pe ascuns să recupereze o mână de-a soțului său.

Dumnezeu a dat, în vremea aceea, o ploaie puternică care a stins flăcările, iar un creștin, pe nume Eusebiu, a luat trupurile tinerilor martiri și le-a dus cu o corabie la Arghiropole și le-a așezat într-o biserică. Rămasă văduvă, Natalia a fost cerută în căsătorită de un păgân. Deoarece nu-și dorea să se căsătorească, Natalia a fugit la Arghiropole, unde s-a rugat la moaștele soțului său, iar în scurt timp și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Sfânta Natalia a fost îngropată lângă soțul său.