Cine este Kamala Harris, prima femeie vicepreşedinte al SUA

Pentru prima dată în istoria SUA, această ţară va avea o femeie vicepreşedinte, pe Kamala Harris, în vârstă de 56 de ani, care va fi de asemenea prima persoană de culoare în această funcţie, scrie AFP.

La puţin timp după anunţul presei americane că Joe Biden l-a învins pe Donald Trump, Harris a publicat un mesaj pe Twitter, adresat americanilor.

„Aceste alegeri sunt despre mult mai mult decât Joe Biden sau eu. Sunt despre sufletul Americii şi dorinţa noastră de a lupta pentru el. Ne aşteaptă multă muncă. Să începem”, a scris viitorul vicepreşedinte al SUA pe Twitter.

stirilebzi.ro

Prevederi noi pentru anumite tipuri de pensii! Care sunt condițiile pentru oferirea pensiei pentru limita...

Stirile PROTV

Tentativă de asasinare a lui Zelenski. Presupusul criminal, un polonez, s-a oferit să ajute serviciile...

Cine este Kamala Harris

Propulsată pe scena naţională de candidatura la primarele democrate, senatoarea de California Kamala Harris, în vârstă de 55 de ani, are ambiţia să rămână în istorie.

„Mama mea îmi spunea adesea: Kamala, tu vei fi probabil prima care va face multe lucruri. Asigură-te că nu vei fi ultima”, a mărturisit senatoarea înainte de a-şi anunţa intenţia de a candida la Casa Albă. Kamala Harris s-a născut pe 20 octombrie 1964 şi a crescut la Oakland, în California progresistă a anilor ’60 – ’70.

Mama ei este o imigrantă din India, cercetătoare specializată în cancerul de sân, iar tatăl un imigrant din Jamaica, profesor de economie la Universitatea din Stanford. După divorţul părinţilor ei, pe când avea şapte ani, a locuit timp de cinci ani la Montreal, în Canada, între 1976 şi 1981, unde a studiat la o şcoală francofonă.

S-a întors în Statele Unite şi şi-a continuat studiile la Universitatea Howard, unde a obţinut o diplomă de ştiinţe politice, şi la Şcoala de Drept Hastings din cadrul Universităţii din California. S-a angajat la Baroul din California în 1990 şi a ajuns până în vârf, fiind aleasă de două ori, între 2011 şi 2017, în funcţia de procuroare generală, fiind prima femeie care a condus aparatul judiciar al celui mai populat stat din SUA.

Anterior, asigurase două mandate de  procuroare generală de San Francisco (2004 – 2011). De la schimburi de replici cu Biden la partenera sa de cursă pentru Casa Albă În ianuarie 2017, a depus jurământul în Senatul federal, devenind prima senatoare cu origini din Asia de Sud şi doar a doua senatoare de culoare din istoria Statelor Unite. După trei ani în Senat, s-a erijat într-o pretendentă serioasă la Casa Albă datorită stilului său agresiv. Echipa sa miza pe trecutul de procuroare şi o prezenta drept candidata cea mai potrivită pentru a „face rechizitoriul” lui Donald Trump şi a-l învinge pe republican.

„Este o femeie care ştie cea vrea şi cum să obţină”, o descrie avocata Marguerite Willis. Totuşi, criticii săi spun că ar fi putut face mai multe în calitate de procuroare generală, reproşându-i că a închis ochii la investigaţii asupra unor cazuri în care poliţiştii au tras în oameni şi că a ţinut partea colegilor săi în cazuri în care condamnările au fost greşite.

„O luptătoare  neînfricată pentru cei mărunţi şi unul dintre cei mai buni funcţionari publici”, a prezentat-o Biden în momentul în care şi-a anunţat propunerea.

Alegerea nu este întâmplătoare. Votul de culoare este de o importanţă majoră pentru speranţele lui Biden de a câştiga în statele sudice Georgia şi Florida, unde Trump a câştigat acum patru ani în faţa lui Hillary Clinton, dar unde sondajele indică o luptă strânsă în acest an.

În colimatorul lui Trump

Miercuri seara, în a treia seară a Convenţiei Naţionale Democrate, Kamala Harris a acceptat oficial propunerea lui Joe Biden. Ea a atacat mandatul lui Trump, punându-l sub semnul „eşecului”.

Trump „transformă tragediile noastre în arme politice. (…) Trebuie să alegem un preşedinte care va aduce ceva diferit”, a transmis ea dintr-o sală goală a unui hotel din Wilmington (Delaware). Harris a subliniat totodată impactul disproporţionat al coronavirusului asupra persoanelor de culoare, amintind şi de manifestaţiile anti-rasism din ultimele luni. „Nu există un vaccin pentru rasism. Trebuie să muncim”, a declarat senatoarea, citind apoi numele persoanelor de culoare neînarmate ucise de poliţia americană.