Cine sunt judecătorii care au decis ca Călin Georgescu să rămână în arest. Dosare sonore în trecutul lor

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Călin Georgescu va rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, după ce Curtea de Apel București a admis contestația formulată de DIICOT și a desființat decizia Tribunalului București, care înlocuise măsura arestului cu controlul judiciar. Hotărârea pronunțată miercuri, 28 octombrie, este definitivă, iar măsura se aplică până la 27 noiembrie 2026, inclusiv.

Completul care a luat această decizie a fost format din judecătorii Andrei Buliga și Dragoș Mirea. Numele celor doi magistrați au atras atenția și prin hotărâri pronunțate în alte dosare importante.

Cum s-a ajuns la prelungirea arestului

Cu două zile înainte de decizia Curții de Apel, judecătorul Eduard Claudiu Corobană de la Tribunalul București respinsese solicitarea DIICOT de prelungire a arestării preventive pentru Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen. Magistratul decisese înlocuirea arestului cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Procurorii au contestat hotărârea, iar Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză. Instanța a respins și contestația formulată de Georgescu, dispunând menținerea celor doi inculpați în arest preventiv.

Dosarul vizează acuzații de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Potrivit anchetatorilor, un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro în cadrul unei presupuse scheme prin care i-ar fi fost promis accesul la o linie de credit de până la 15 milioane de euro. Acestea sunt acuzații aflate în curs de investigare, nu fapte stabilite definitiv de o instanță.

Andrei Buliga, fost procuror DNA, cu hotărâri în dosare cunoscute

Andrei Buliga a activat ca procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție înainte de a trece în magistratură ca judecător. Potrivit informațiilor prezentate anterior de presa citată în materialul inițial, acesta a devenit judecător în 2021 și a ajuns la Curtea de Apel București în 2023.

Numele său a apărut în relatările despre mai multe cauze mediatizate. În 2021, a făcut parte din completul care a decis liberarea condiționată a lui Liviu Dragnea. De asemenea, a fost implicat în judecarea dosarului medicului Mircea Beuran, în care a fost pronunțată o soluție de achitare în primă instanță.

În 2024, Buliga a participat și la soluționarea unor cereri formulate de foștii ofițeri SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, prin care aceștia solicitau revocarea măsurii controlului judiciar. Instanța a respins cererile.

În decembrie 2025, judecătorul Laurențiu Beșu ar fi afirmat, potrivit relatărilor din presă, că Buliga ar fi lucrat anterior în cadrul DGIPI, structură cunoscută public și sub denumirea „Doi și-un sfert”. Această informație trebuie tratată ca o afirmație atribuită, în lipsa unei confirmări oficiale prezentate în materialele disponibile.

Dragoș Mirea și dosarul lui Sorin Blejnar

Dragoș Mirea este celălalt magistrat din completul care a decis prelungirea arestului preventiv al lui Călin Georgescu. Potrivit informațiilor publicate de G4Media și menționate în materialul inițial, Mirea a lucrat anterior ca polițist, a fost numit judecător în 2017 și a trecut prin Judecătoria Cornetu și Tribunalul Ilfov înainte de a ajunge la Curtea de Apel București.

Parcursul său profesional a fost discutat în spațiul public și în legătură cu presupuse influențe din sistemul judiciar. Aceste interpretări trebuie însă atribuite publicațiilor care le-au formulat și nu pot fi prezentate, în lipsa unor probe suplimentare, drept fapte dovedite.

Dragoș Mirea a făcut parte și din completul care, în iulie 2026, a admis o contestație în anulare formulată de fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, anulând condamnarea acestuia la cinci ani de închisoare, potrivit relatărilor PressHub citate în materialul inițial.

O decizie definitivă, într-un dosar cu miză majoră

Hotărârea Curții de Apel București înseamnă că Călin Georgescu și Ionel Rusen rămân în arest preventiv până la 27 noiembrie 2026, inclusiv, în dosarul privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro.

Decizia a venit după ce Tribunalul București considerase suficientă măsura controlului judiciar. Diferența dintre cele două soluții a readus în atenție atât argumentele juridice privind măsurile preventive, cât și activitatea magistraților care au pronunțat hotărârea definitivă.