Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a lansat unele dintre cele mai dure critici formulate până acum la adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), în motivarea deciziei pronunțate în cauza Lin II. Instanța de la Luxemburg susține că hotărârile adoptate de instanța supremă din România privind prescripția răspunderii penale au amplificat riscul ca persoane acuzate de fraude grave să scape de răspundere și au generat o stare de incertitudine juridică.
În documentul publicat joi, 16 iulie, Marea Cameră a CJUE apreciază că ÎCCJ a interpretat în mod eronat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a ignorat obligațiile care îi reveneau în calitate de instanță națională de ultim grad.
CJUE: ÎCCJ a interpretat greșit CEDO
Judecătorii europeni arată că articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile doar în ceea ce privește infracțiunile și pedepsele, nu și regulile referitoare la prescripția răspunderii penale.
Potrivit CJUE, CEDO consideră normele privind prescripția ca fiind de natură procesuală, chiar dacă în legislația română acestea sunt incluse în Codul penal.
Curtea de la Luxemburg apreciază că deciziile ÎCCJ au extins considerabil perioada în care prescripția nu putea fi întreruptă, ceea ce a mărit riscul ca persoane cercetate pentru fraude grave, inclusiv împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, să evite condamnarea.
În motivare se arată că, pe lângă perioada de aproape patru ani rezultată din deciziile Curții Constituționale, ÎCCJ a extins efectele acesteia și asupra anilor anteriori, ceea ce a amplificat „în mod considerabil riscul sistemic de impunitate”.
Înalta Curte, acuzată că a încălcat dreptul UE
CJUE reproșează instanței supreme din România că, înainte de a adopta deciziile controversate privind prescripția, nu a solicitat o interpretare preliminară din partea Curții de Justiție, deși dreptul european impunea acest lucru.
Potrivit judecătorilor europeni, ÎCCJ nu doar că și-a încălcat obligațiile prevăzute de tratatele Uniunii Europene, ci a contribuit și la crearea unei situații de nesiguranță juridică, obligând instanțele din România să aplice interpretări incompatibile cu dreptul european.
Dosarele închise prin prescripție ar putea fi redeschise
Una dintre cele mai importante consecințe ale hotărârii Lin II privește dosarele penale închise ca urmare a intervenirii prescripției.
CJUE consideră că, dacă hotărârile definitive au putut fi schimbate prin recurs în casație pentru a aplica deciziile ÎCCJ privind prescripția, același mecanism ar trebui să poată fi folosit și pentru alinierea acestora la interpretarea dată de instanța europeană.
După publicarea hotărârii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, procurorii vor avea la dispoziție un termen de 30 de zile pentru a formula recursuri în casație în cauzele în care procesele au fost închise din cauza prescripției. Rămâne însă de văzut dacă parchetele vor decide să folosească această posibilitate.