Claudiu Năsui îl contrazice pe Nicușor Dan. Ce argumente dure aduce

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a criticat apelul președintelui României, Nicușor Dan, care a invitat mediul privat să elaboreze politici publice „gata scrise și implementabile”, apreciind că soluția riscă să transforme administrația într-un instrument al intereselor corporatiste și să pună în pericol democrația și interesul public.

Claudiu Năsui avertizează asupra riscurilor implicării directe a mediului privat în elaborarea politicilor publice

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică inițiativa președintelui României, Nicușor Dan, de a invita companiile și organizațiile private să vină cu politici publice „gata scrise și implementabile” pentru a suplini lipsurile administrative ale statului.

„Nicușor Dan invită mediul privat să scrie proiecte de politici publice gata să fie implementate pentru că statul nu o poate face. Are dreptate că statul român nu o poate face. Dar ar fi un lucru foarte periculos să scrie companiile direct legislație”, spune Claudiu Năsui.

Deputatul USR recunoaște că statul român are dificultăți reale în redactarea eficientă a politicilor publice, însă consideră că soluția propusă reprezintă un risc major pentru democrație și interesul public.

„Statul român are într-adevăr zeci de mii de oameni angajați în ministere și în sute de agenții cu nume pompoase, care ar trebui să scrie fix politici publice. Nu o fac. Cunoscându-i pe unii, nu au capacitatea de a o face. Iar cei care au capacitatea, mai bine nu o fac la ce idei au”, afirmă fostul ministru.

Totuși, fostul ministru avertizează că această incapacitate nu justifică cedarea prerogativei de a scrie legislație către mediul privat.

„Dar asta nu înseamnă că ar trebui companiile să scrie ele direct politici publice. Dacă ceri unei companii să scrie o politică publică va scrie ce o interesează pe ea, nu ce e bine pentru societate. Și e normal și firesc să facă așa”, susține Năsui.

Administrația riscă să devină un instrument al lobby-ului corporatist
Năsui atrage atenția asupra riscului ca administrația să devină un instrument al lobby-ului corporatist, în care firmele obțin avantaje economice prin influențarea legislației.

„Din tot ce am văzut până acum, reprezentanții mediului privat cer de la stat sistematic același lucru: bani și privilegii. De aceea și vedem că apar constant tot felul de subvenții sau scheme de afaceri pe banii statului pe care se clădesc apoi averi”, scrie deputatul.

„Că, deh, e mai periculos să faci afaceri pe banii tăi decât pe banii contribuabilului. Și dacă faci lobby la niște politicieni mai slabi intelectual, șansele să-i îmbrobodești sunt destul de mari. Mai ales că politicianul se poate apoi lăuda că ‘a ajutat’ domeniul respectiv. Dar nu cu banii lui, ci cu banii noștri”, adaugă fostul ministru al Economiei.

El oferă un exemplu concret din domeniul energiei: o lege care obliga distribuitorii de produse energetice să dețină depozite, favorizând exclusiv compania care făcuse lobby pentru prevedere, în detrimentul celor aproximativ 900 de alte firme din sector.

„Un caz concret a fost acum câțiva ani când a trecut o lege care solicita tuturor distribuitorilor de produse energetice să dețină un depozit. O cerință pe care din aproximativ 900 de firme câte erau în domeniu, o îndeplinea numai una singură. Coincidență maximă, fix firma care făcuse lobby pentru lege și care ar fi rămas monopol pe piață”, scrie el.

Mediul privat nu este pregătit să creeze legislație

Deputatul USR subliniază că mediul privat este eficient în generarea de valoare și alocarea resurselor, dar nu este pregătit să creeze legislație.

„Mediul privat este foarte bun în a produce valoare și a aloca resursele eficient. Dar nu este făcut pentru a face direct legislație în stat. Pentru asta ne trebuie politicieni cu viziune”, conchide Năsui.

Declarațiile lui Năsui vin după ce președintele Nicușor Dan, în cadrul Summit-ului „Dialog pentru dezvoltare – Summit 2025”, a făcut apel către firme și organizații patronale să furnizeze politici publice gata de implementat, motivând că administrația nu poate răspunde rapid la nevoia de reglementări.

Reacțiile experților și ale mediului politic au fost prudente, mulți avertizând asupra riscului de captură de reglementare, situație în care reglementările publice ar putea fi dictate de cei care ar trebui să fie reglementați.