Concluziile vizitei liderului chinez Xi Jinping la Moscova. Ce se va întâmpla cu războiul din Ucraina

Liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin și-au afirmat pe larg alinierea lor cuprinzătoare pe o serie de teme – laolaltă cu neîncrederea împărtășită față de Statele Unite – la finalul discuțiilor pe care le-au avut la Moscova, relatează CNN.

Xi nu a lăsat nicio îndoială cu privire la angajamentul Beijingului de a-și dezvolta relația cu Rusia, în pofida izolării crescânde a acesteia pe scena mondială, în timp ce războiul devastator declanșat în Ucraina intră în al doilea an.

Vizita de trei zile a lui Xi în capitala rusă, care s-a încheiat miercuri, a fost o oportunitate pentru cei doi autointitulați „prieteni” să-și afișeze relația apropiată pe fundalul fastului unei vizite de stat – și de a schița modalitățile în care ar putea promova o ordine mondială menită să o contracareze pe cea care în viziunea lor este condusă de Washington și aliații săi.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Discuțiile au avut ca rezultat o duzină de acorduri prin care Moscova și Beijingul și-au consolidat cooperarea în domenii multiple, de la comerț și tehnologie, la propagandă de stat, potrivit unei liste a Kremlinului. Declarația comună s-a axat pe modul în care cele două țări își vor „aprofunda” relația.

Vizita lui Xi a fost pusă în contrast cu altă acțiune diplomatică cheie în regiune.

Premierul japonez și aliatul SUA Fumio Kishida a aterizat în Ucraina, marți, pentru a sta de vorbă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski – ceea ce a evidențiat maniera în care conflictul din Europa a adâncit diviziunile și în Asia.

Nicio propunere semnificativă în ceea ce privește conflictul din Ucraina

Discuțiile nu au dus la niciun progres în ceea ce privește posibile căi de soluționare a conflictului din Ucraina.

Ambii lideri au cerut încetarea acțiunilor care „sporesc tensiunile” și „prelungesc” războiul din Ucraina, potrivit declarației comune publicate de Ministerul chinez de Externe. Totuși, aceasta nu recunoaște niciun fel de responsabilitate a Rusiei care a atacat Ucraina și astfel a provocat războiul violent în desfășurare și criza umanitară din această țară.

Rusia și China au îndemnat NATO să „respecte suveranitatea, securitatea și interesele” altor țări – o mențiune care pare să facă ecou retoricii îndelungate a ambelor țări precum că alianța occidentală de securitate este de vină pentru că Rusia s-a simțit provocată să invadeze Ucraina.

În ultimele săptămâni, China a părut să se poziționeze ca un mediator al păcii, făcând public un plan privind o „soluție politică” la conflict, prin care a îndemnat la încetarea focului și la discuții de pace.

În comentariile făcute în fața reporterilor după discuțiile de marți, Putin a declarat că „multe dintre prevederi” ar putea fi „privite ca bază” pentru o soluționare pașnică în Ucraina, „atunci când Occidentul și Kievul vor fi pregătiți pentru aceasta”.

Propunerea Chinei a fost considerată ca fiind neviabilă deopotrivă în Occident și în Ucraina, întrucât nu conține niciun fel de prevedere conform căreia Moscova ar trebui înainte de toate să-și retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.

Marți, Zelenski a comentat că un armistițiu de încetare a focului „pur și simplu ar îngheța ” conflictul, dând timp Rusiei să „se pregătească ca să revină din nou cu singura lor dorință, dorința liderului lor – aceea de a ne ocupa țara”.

Noua ordine mondială și alinierea împotriva SUA

Experții spun că motivația întrevederii a fost mai degrabă înclinația Chinei și a Rusiei de a se alinia împotriva SUA – și de a crea o ordine mondială mai potrivită cu propriile lor agende autocratice – și nu atât interesul pentru rezolvarea conflictului din Ucraina.

Părăsind Kremlinul după dineul de marți seara, Xi și delegația sa s-a despărțit de Putin cu un mesaj prin care a subliniat că dinamica puterii globale se schimbă.

„Împreună, ar trebui să împingem aceste schimbări care nu s-au mai întâmplat de 100 de ani”, a transmis Xi în timpul ce-și lua rămas bun de la Putin, făcând aluzie la ceea ce liderul chinez consideră ca fiind începutul unei ere în care puterea Occidentul se estompează și China este în ascensiune.

În declarația lor comună, cei doi lideri autoritari au făcut apel la promovarea unei „lumi multipolare” – un cuvânt la modă pentru a descrie un sistem care nu are la bază așa-numitele valori și reguli occidentale, și s-au angajat să colaboreze pentru a „proteja sistemul internațional”, precum și Organizația Națiunilor Unite – unde cei doi au un istoric comun de blocare a moțiunilor, inclusiv împotriva unor actori precum Coreea de Nord.

Totodată, ei au lansat atacuri asupra Washingtonului – inclusiv spunând că „îndeamnă Statele Unite să înceteze să submineze securitatea internațională și regională și stabilitatea strategică globală pentru a-și menține propria superioritate militară unilaterală”.

Alexander Korolev, expert în relații internaționale la Universitatea New South Wales din Australia, a apreciat că declarația comună a arătat o „convergență generală a viziunilor mondiale și a abordărilor chineze și rusești cu privire la multe probleme internaționale”.

„Este foarte explicită și clară în ceea ce privește identificarea Statelor Unite ca fiind o amenințare majoră la adresa securității”, a spus el.

„Încredere militară reciprocă” și legături în domeniul apărării

Amenințările percepute din partea unor organisme precum NATO și AUKUS – un pact de securitate între Australia, Regatul Unit și Statele Unite – au apărut ca un obiectiv clar pentru ambii lideri, inclusiv implicațiile acestora asupra Asiei.

Xi și Putin și-au exprimat deopotrivă „îngrijorarea serioasă” cu privire la „consolidarea continuă a legăturilor militare și de securitate ale NATO cu țările din Asia-Pacific” și au declarat că „se opun forțelor militare externe care subminează pacea și stabilitatea regională”.

Pe măsură ce agresiunea Chinei în Marea Chinei de Sud a crescut, SUA și-au consolidat prezența în Indo-Pacific și legăturile cu aliații regionali.

Rusia și China s-au angajat să „aprofundeze încrederea reciprocă militară”, citând consolidarea schimburilor și cooperării lor militare și organizarea regulată de patrule maritime și aeriene comune.

Cele două țări au desfășurat exerciții militare comune în anul scurs de la începutul războiului.

Impuls economic și energetic

Putin a declarat marți că Moscova este pregătită să sprijine afacerile chinezești „înlocuind producțiile întreprinderilor occidentale” care au părăsit Rusia de la începutul invaziei sale în Ucraina.

Rusia a devenit din ce în ce mai dependentă de China atât ca piață de import, cât și ca exportator de produse electronice, după ce a fost lovită de ample sancțiuni.

Partenerii au dat semne că sunt pregătiți să extindă ceea ce a fost deja o creștere a comerțului cu energie în ultimul an, pe măsură ce Europa și-a redus dependența de principala resursă a Rusiei.

Ambii lideri au declarat, de asemenea, că „vor construi un parteneriat mai strâns în domeniul energiei, sprijinind companiile din ambele țări în ceea ce privește promovarea proiectelor de cooperare în domeniul petrolului, gazelor, cărbunelui, electricității și energiei nucleare”.

În comentariile făcute presei, Putin a adăugat că s-a discutat despre creșterea exporturilor de gaze rusești către China, inclusiv despre „punerea în aplicare a inițiativei de construire a gazoductului Puterea Siberiei 2 prin teritoriul Mongoliei”.

Xi nu a menționat în mod explicit gazoductul în comentariile sale din cadrul briefingului, și pe care Rusia l-a prezentat ca fiind un înlocuitor al liniei Nord Stream 2, în prezent defunctă, care trebuia să livreze gaz în Europa.

În schimb, declarația comună a menționat colaborarea pentru promovarea „cercetării și consultării” legate de un „nou proiect de gazoduct China-Mongolia-Rusia”.

O lume divizată

Vederile expuse în cadrul summitului de la Moscova au fost într-un contrast profund cu întrevederea care avea loc simultan în Ucraina între Zelenski și liderul japonez Kishida.

Zelenski și-a exprimat aprecierea pentru Kishida și pentru alți lideri care au vizitat țara ca „arătând respect” nu numai pentru Ucraina, ci și „pentru apărarea și funcționarea regulilor civilizate și a vieții civilizate în lume”.

„Având în vedere forța Japoniei, poziția sa de lider în Asia în ceea ce privește apărarea păcii și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și responsabilitatea Japoniei în calitate de președinte (al Grupului celor Șapte), discuțiile noastre de astăzi pot avea cu adevărat un rezultat global”, a declarat el în discursul de marți seara.

De când a început invazia rusă, Xi și Zelenski nu au avut nicio convorbire, deși un oficial ucrainean de rang înalt a declarat marți pentru CNN că sunt în curs discuții pentru a aranja o convorbire telefonică cu privire la planul de pace propus de China. Totuși, până acum nu s-a stabilit „nimic concret”.

Experții spun că vizita lui Xi la Moscova – deși consolidează o aliniere cu Rusia pe care China o consideră esențială pentru a slăbi influența globală a SUA – ar putea avea un cost pentru celelalte relații ale Chinei.

„(Vizita lui Xi) pune în mod clar relațiile dintre China și Rusia mai presus de orice fel de alte legături bilaterale pe care le poate avea China”, a declarat Jean-Pierre Cabestan, profesor de științe politice la Universitatea Baptistă din Hong Kong.

Cu toate acestea, această „declarație comună nu va câștiga (Chinei) mulți prieteni în Europa”, a spus el, „pentru că întreaga Europă este mobilizată în sprijinul Ucrainei în încercarea de a-i alunga pe ruși”