Condamnarea lui Le Pen provoacă reacții dure în Europa. Italia compară cazul cu situația din România

Decizia instanței din Paris de a o declara vinovată pe Marine Le Pen pentru deturnare de fonduri și de a-i interzice să candideze la alegerile prezidențiale din 2027 a stârnit un val de reacții puternice pe scena internațională. Lideri din Rusia, Ungaria și Italia au acuzat justiția franceză și Uniunea Europeană că recurg la „execuții politice” pentru a elimina adversarii incomozi, făcând chiar o paralelă cu România.

Rusia și Ungaria denunță „încălcarea normelor democratice”

Prima reacție a venit din partea Kremlinului. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a descris situația ca fiind „o afacere internă a Franței”, dar a adăugat că „tot mai multe capitale europene încalcă regulile democratice”. Mesajul Moscovei a fost interpretat ca un semnal de sprijin pentru Le Pen, o politiciană cunoscută pentru pozițiile sale favorabile unei apropieri de Rusia.

RomaniaTV

Românii nu vor mai plăti cash sau cu cardul. Noua metodă de plată care va deveni obligatorie

Observatornews.ro

EXCLUSIV. Ministrul Energiei anunţă când scad facturile. "România va fi o putere în sectorul energetic regional"

În paralel, premierul ungar Viktor Orbán a reacționat fulgerător pe rețelele sociale, postând un mesaj scurt, dar puternic: „Je suis Marine!”. Prin această declarație, liderul de la Budapesta și-a exprimat solidaritatea cu Le Pen și a subliniat că vede condamnarea acesteia drept un atac politic orchestrat de establishmentul european.

Cea mai virulentă reacție a venit din Italia, unde vicepremierul Matteo Salvini a denunțat verdictul drept o „declarație de război a Bruxelles-ului”. Liderul formațiunii Lega Nord a afirmat că eliminarea lui Le Pen din cursa electorală este o manevră prin care elitele europene încearcă să controleze alegerile, susținând că „cei care se tem de votul poporului preferă să recurgă la hotărâri judiciare”.

Salvini a mers și mai departe, spunând că „acest film prost îl vedem și în alte țări, cum ar fi România”, făcând aluzie la cazuri similare în care lideri politici au fost împiedicați să candideze în urma unor decizii controversate ale justiției. Această referire a stârnit imediat reacții și dezbateri în mediul politic românesc, unde condamnările unor lideri importanți au fost adesea contestate ca fiind motivate politic.

Bardella: „Democrația franceză a fost executată”

Președintele partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Le Pen, a avut o reacție vehementă, considerând că Franța asistă la o „execuție politică”. Într-un mesaj pe platforma X, Bardella a scris: „Astăzi, nu doar Marine Le Pen a fost condamnată pe nedrept: democrația franceză a fost executată”.

Sentința dictată de Tribunalul din Paris stabilește că Marine Le Pen și alți opt eurodeputați ai partidului său sunt vinovați de deturnarea fondurilor Parlamentului European, utilizate pentru finanțarea personalului de partid în Franța. Verdictul prevede o interdicție imediată de a ocupa funcții publice pentru următorii cinci ani, ceea ce înseamnă că Le Pen nu va putea candida la alegerile prezidențiale din 2027.

În timp ce susținătorii săi denunță o „manipulare a justiției”, opozanții politici consideră că această condamnare este o lovitură serioasă pentru extrema dreaptă franceză. Cu toate acestea, avocații lui Le Pen au anunțat că vor face apel, iar bătălia juridică este departe de a fi încheiată.

Un viitor incert pentru extrema dreaptă franceză

În lipsa lui Marine Le Pen, dreapta naționalistă din Franța se confruntă cu o dilemă majoră: cine va prelua conducerea partidului și va duce mai departe lupta pentru alegerile din 2027? Jordan Bardella este unul dintre numele vehiculate, dar rămâne de văzut dacă poate mobiliza același electorat ca fosta lideră.

În orice caz, decizia instanței din Paris a zdruncinat scena politică europeană și a redeschis dezbaterea privind rolul justiției în influențarea alegerilor. Cu Rusia, Ungaria și Italia acuzând Bruxelles-ul de ingerințe politice, rămâne de văzut dacă această condamnare va slăbi sau, dimpotrivă, va întări extrema dreaptă franceză în perspectiva viitoarelor alegeri.