Condiția pusă de Vladimir Putin pentru a se așeza la masa negocierilor cu Ucraina: „Dacă apare, noi nu vom refuza”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat joi, 5 septembrie, că Rusia „nu a refuzat niciodată și nu va refuza” negocierile cu Ucraina, însă doar în termenii impuși încă din 2022. În cadrul Forumului Economic de la Vladivostok, el a subliniat că Moscova este deschisă la discuții, cu condiția ca acestea să se bazeze pe înțelegerile de la Istanbul din primăvara acelui an.

„Dacă suntem pregătiţi să negociem cu ei? N-am refuzat niciodată. Dacă o dorință de negociere apare în Ucraina, noi nu vom refuza”, a afirmat Putin, conform sursei News.ro, care citează AFP.

Liderul rus a subliniat că discuțiile trebuie să pornească de la concluziile negociate în 2022, la Istanbul, și a anunțat că „prioritatea numărul unu” pentru Rusia rămâne cucerirea regiunii Donbas.

08:52, 28 Jul 2026

FOTO Ambasadorul rus la București amenință România în scandalul dronelor! „O înscenare propagandistică!“

12:00, 23 Jul 2026

Întâlnire fulger între Marco Rubio și Serghei Lavrov. Negocierile pentru Ucraina rămân în impas

Putin a susținut că armata rusă din regiunea Kursk a reușit să stabilizeze situația și să forțeze armata ucraineană să se retragă treptat. El a adăugat că, prin trimiterea unor unități bine pregătite în Rusia, Ucraina a contribuit la avansul rusesc în estul țării.

„Obiectivul inamicului (prin atacarea regiunii ruse, Kursk) era să ne enerveze şi agite pentru a ne redesfăşura trupele dintr-o zonă în alta şi să oprească ofensiva noastră victorioasă în zone-cheie, mai ales în Donbas, a cărei eliberare este prioritatea numărul unu”, a mai adăugat Putin.

Acordul nerealizat de la Istanbul, menționat de Putin, includea cerințe privind neutralitatea Ucrainei, limitarea capacităților sale militare și acordarea unui statut special pentru regiunile din estul țării, condiții pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a respins ferm.

Vladimir Putin: „Ucraina a încercat să lovească centrala nucleară în timpul nopții”

Într-o altă ordine de idei, reiterăm cum președintele rus Vladimir Putin a acuzat joi, 22 august, Ucraina că ar fi încercat să atace centrala nucleară din regiunea Kursk, unde de două săptămâni forțele ucrainene desfășoară o ofensivă semnificativă, conform agențiilor AFP și Reuters.

„Duşmanul a încercat să lovească centrala nucleară în timpul nopţii” a declarat Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni televizate cu membrii guvernului și guvernatorii regiunilor de la granița cu Ucraina, potrivit Agerpres.

Putin a menționat că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a fost informată, însă nu a furnizat dovezi care să susțină aceste acuzații.

La începutul întâlnirii, Putin a subliniat: „V-am convocat pentru a discuta situația care evoluează în regiunile de frontieră ale Rusiei.”

În cadrul aceleiași reuniuni, prim-vicepremierul Denis Manturov a raportat că Rusia evaluează daunele produse în agricultură și industrie în regiunile de graniță.

Mongolia nu intenționează să-l aresteze pe Putin

Cu toate acestea, amintim că luni, 2 septembrie, președintele rus Vladimir Putin, care este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), a ajuns fără obstacole în Mongolia pentru o vizită oficială, relatează POLITICO.

Fiind membră a CPI, Mongolia are obligația legală să respecte mandatele emise de Curte. Atât Uniunea Europeană, cât și Ucraina au reamintit recent Mongoliei această responsabilitate, însă oficialii ruși au declarat că nu sunt „îngrijorați” de vizita lui Putin în această țară.

„Mongolia ar putea fi acuzată de Curtea Penală Internațională pentru nerespectarea obligației de cooperare”, a declarat Tamás Hoffmann, cercetător principal la Institutul de Studii Juridice din Budapesta.

„CPI ar putea decide să trimită cazul în fața Adunării Părților, care ar putea sancționa Mongolia printr-o procedură de neconformitate. Totuși, nu există sancțiuni severe, cum ar fi cele economice, pentru statele găsite vinovate”, a mai spus Hoffmann.

„Mongolia riscă să devină efectiv un complice.”

În 2015, Africa de Sud a refuzat să-l aresteze pe președintele sudanez Omar al-Bashir, urmărit pentru crime împotriva umanității, inclusiv genocid. În 2017, CPI a concluzionat că Africa de Sud nu și-a respectat obligațiile, dar nu a trimis cazul în fața Consiliului de Securitate al ONU.