Consiliul Naţional Secuiesc cere țărilor din Spațiul Schengen să nu accepte România. Care este motivul

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor din Schengen să ceară informaţii de la organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor minorităţilor din țara noastră, înainte de a vota pentru primirea României.

„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”,  se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balázs Izsák, care se alătură criticilor României.

Președintele Consiliului Național Secuiesc a scris ministerelor de externe ale statelor din zona Schengen

CNS s-a adresat ministerelor de externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, trimisă şi agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele state.

CNS reaminteşte: „după schimbarea de sistem, România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deschizând astfel calea spre aderarea la Consiliul Europei. Ea s-a obligat unilateral să respecte recomandările Consiliului Europei, ceea ce a fost condiţia aderării. S-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli restituite”, se arată în comunicatul citat de MTI, potrivit Hirado.

„România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor”

Conform sursei citate, la 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, îndeplinind parţial criteriile de aderare şi promiţând că nu va scoate de pe ordinea de zi îndeplinirea acestora. Printre aşa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul şi protecţia drepturilor minorităţilor se află în fruntea listei.

„România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său. Guvernele României resping criteriile de la Copenhaga şi în acest caz, susţinând că ele au fost valabile doar în perioada aderării la UE. Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior”,  se spune în documentul citat de presa maghiară.

Printre promisiunile ale căror realizare ar trebui impusă, CNS a menţionat restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

CNS a recomandat statelor membre ale spaţiului Schengen să se consulte cu liderii bisericilor maghiare

Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: „în zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.

CNS a recomandat statelor membre ale spaţiului Schengen să se consulte cu liderii bisericilor maghiare şi cu organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România înaintea luării unei decizii şi să le ceară informaţii cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor.