Constantin Brâncuși, în Norvegia: Expoziţia multimedia „Mirrors of Brâncuşi”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Expoziţia multimedia „Mirrors of Brâncuşi”, un proiect care urmăreşte să surprindă esenţa sculptorului român printr-o serie de instalaţii şi de experienţe bazate pe opera lui Constantin Brâncuşi, va putea fi văzută, în perioada 9-13 august, la Galeria de artă Kunstgarasjen din Bergen, Norvegia.

Proiectul urmăreşte conceptele de bază ale creaţiei lui Brâncuşi şi le transpune în noi tehnologii pentru ca tu să ai ocazia să experimentezi cu ideile care au servit drept inspiraţie pentru sculptor, dar şi să priveşti în opera lui ca într-o oglindă personală.

Potrivit organizatorilor, publicul va descoperi în expoziţie verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoţie şi reîntoarcere către sine.

Curator: Silvana Dulamă-Popa, scenograf: Diana Miroşu, lighting designer: Alin Popa, muzica: Zoli Toth, video: Dilmana Yordanova şi Ovidiu Eftimie, foto: Iulian Dinu.

Proiectul este organizat de Fundaţia Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă şi Christian Westblikk, cu sprijinul JTI şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Capodoperele lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, în pericol de a nu fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial

Mihai Weber, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, a transmis vineri într-un comunicat de presă că Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” Brâncuşi de la Târgu Jiu este din nou pe punctul de a nu fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după mai multe tentative eşuate.

Dosarul va fi dezbătut zilele următoare, în cadrul celei de a 44-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, care are loc la Fuzhou (China).

„Reamintim că dosarul a fost depus ca «memorial al Primului Război Mondial», iar experţii independenţi ai UNESCO au recomandat, în 2018, recunoaşterea valorii sale universale. Tot în 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial, la cea de-a 42-a sesiune, a hotărât să suspende pentru doi ani includerea siturilor asociate cu conflicte istorice recente, pentru ca experţii să analizeze dacă memorialele de război sunt în acord cu principiile UNESCO”.

„Există riscul să ne trezim din nou în situaţia de a vedea dosarul «Brâncuşi» amânat”

Trei grupuri de experţi independenţi au recomandat, în urmă cu câteva luni, ca, de acum încolo, să nu mai fie acceptat în UNESCO niciun dosar cu monumente asociate unui război, a mai spus Weber.

„Mereu am atras atenţia că există riscul să ne trezim din nou în situaţia de a vedea dosarul «Brâncuşi» amânat. Guvernul României este cel care are atribuţii în relaţia directă cu UNESCO. Noi, comisia, suntem doar un organism legislativ şi consultativ”.

El a continuat:

„Înţeleg că abia acum reprezentanţii României fac demersuri pentru ca decizia atât de tranşantă să fie reanalizată, dar mă tem că este cam târziu. România putea încerca din timp să nuanţeze punctul de vedere categoric al experţilor şi să solicite să se ţină seama şi de valoarea artistică a operei, nu doar de încadrarea acesteia la categoria «memoriale de război». Consider că totul se face pe ultima sută de metri şi pe genunchi, deşi se ştia realitatea de multă vreme. Este dezamăgitor şi ruşinos că singura operă monumentală a lui Constantin Brâncuşi ajunge în situaţia ingrată de a fi abordată doar ca un memorial de război, nu ca o operă cu valoare universală excepţională, pentru că autorităţile române au fost impasibile şi, din nou, nu şi-au făcut temele la vreme”.

Pe 25 iulie, în cadrul celei de a 44-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, va fi discutată şi situaţia dosarului Rosia Montană.