Coșul zilnic devine mai scump! Ce alimente se scumpesc și cu cât

Românii ar putea resimți din nou presiunea la raft în lunile următoare, după ce reprezentanții comercianților avertizează asupra unui nou val de scumpiri la alimentele de bază. Produse esențiale precum pâinea, lactatele sau mezelurile ar putea înregistra majorări de până la 8-10% până la sfârșitul anului, pe fondul creșterii accelerate a costurilor din economie.

Potrivit lui Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, principalul factor care va împinge prețurile în sus nu mai este logistica, ca în anii trecuți, ci energia.

Energia, „motorul” scumpirilor

Produsele cele mai afectate vor fi cele care depind masiv de consumul de energie în procesul de producție și distribuție. În această categorie intră, în special, pâinea și produsele de panificație, care necesită coacere în cuptoare electrice sau pe gaz, dar și transport constant.

Pe lângă acestea, lactatele și mezelurile vor urma același trend, întrucât implică procese industriale complexe și costuri ridicate de refrigerare și transport.

Estimările indică o creștere de aproximativ 8% pentru majoritatea acestor produse, însă în unele cazuri scumpirile ar putea ajunge chiar la 10%.

În paralel, specialiștii avertizează că puterea de cumpărare a românilor va rămâne afectată, cel puțin în prima parte a anului. Consumul este deja fragil, iar salariile nu țin pasul cu ritmul inflației, ceea ce înseamnă că impactul scumpirilor va fi resimțit direct în buzunarele oamenilor.

Creșterile de preț nu vin doar din zona energiei interne, ci și din evoluțiile externe, în special majorarea cotațiilor la petrol. Costurile mai mari ale combustibililor se reflectă rapid în transport, agricultură și, implicit, în prețul final al alimentelor.

Economistul Laurian Lungu atrage atenția că, în lipsa unor măsuri, povara acestor scumpiri cade aproape integral pe consumatori.

Ce soluții are Guvernul

Specialiștii vorbesc despre mai multe variante pe care statul le-ar putea lua în calcul pentru a limita impactul:

• neintervenția totală
• sprijin punctual pentru anumite sectoare
• reducerea accizelor la combustibili
• sau chiar plafonarea temporară a prețurilor

Fiecare scenariu vine însă cu costuri bugetare și riscuri, iar deciziile vor trebui atent calibrate pentru a evita efecte negative pe termen lung, precum creșterea inflației sau majorarea dobânzilor.

Dacă tendințele actuale continuă, finalul anului ar putea aduce un nou test pentru economia românească și pentru consumatori. În lipsa unor intervenții eficiente, scumpirile ar putea deveni o constantă, iar presiunea asupra nivelului de trai va crește semnificativ.