Trimestrul al treilea a adus un impuls neașteptat, în condițiile în care primele șase luni ale anului au fost marcate de o creștere aproape insesizabilă, de doar 0,3%. Aceasta arată că economia României a reușit să se mențină pe linia de plutire, în ciuda provocărilor interne și externe.
„Datele sunt bune. Pe întreg anul vom avea o creștere de 0,3 – 0,4%“, a declarat economistul Adrian Codirlaşu, subliniind că evitarea recesiunii rămâne un aspect pozitiv, chiar dacă ritmul de creștere este scăzut, potrivit zf.ro.
Creștere economică modestă! România scapă de recesiune, dar rămâne pe linia de plutire
Expertul Aurelian Dochia atrage însă atenția că o creștere de sub 1% nu poate fi considerată suficientă.
„Este bine. Dar nu suficient. O creștere de sub 1% este o creștere de supraviețuire“, explică acesta, precizând că economia României are nevoie de un ritm mult mai accelerat pentru a putea acoperi nevoile reale și pentru a compensa deficitul bugetar ridicat.
Principala problemă rămâne inflația, care a atins un nivel de 10%. Aceasta afectează direct consumul, care reprezintă motorul principal al creșterii economice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a României se află într-o situație delicată: majorarea dobânzii-cheie ar putea frâna economia, în timp ce reducerea acesteia ar amplifica inflația, afectând puterea de cumpărare a populației.
Cu toate acestea, datele pozitive vin în special din sectorul extern și industria internă. Exporturile României au crescut cu 9% în septembrie, impulsionate de redresarea economică a Germaniei, unul dintre principalii parteneri comerciali. Industria a înregistrat o creștere de 2,6% în aceeași lună, contribuind semnificativ la menținerea economiei pe plus. Experții consideră că această redresare industrială a fost esențială pentru evitarea unei contracții mai puternice.
Datele publicate de INS sunt considerate de specialiști „date-semnal“, dar transmit clar că economia României a reușit să evite recesiunea, chiar dacă ritmul creșterii nu este suficient pentru a acoperi provocările structurale și deficitul bugetar.
„Guvernele își acoperă deficitele prin inflație. Dar inflația îi sărăcește pe oameni. Iar oamenii se supără. Așa apar revoltele, așa au apărut revoluțiile. Asta vrem acum?“, atrage atenția economistul Aurelian Dochia.
Pe ansamblu, rezultatele economice din T3 2025 arată o economie care supraviețuiește, dar nu prosperă. Creșterea a fost suficientă pentru a evita recesiunea, însă problemele structurale rămân: deficitul bugetar ridicat, inflația persistentă și dependența de consumul populației și de evoluția exporturilor externe. Trimestrul al patrulea va fi decisiv, fiind sezonul în care consumul de sărbători poate oferi un mic impuls, dar nu schimbă în mod semnificativ situația generală.
România rămâne astfel într-o zonă de „creștere de supraviețuire“, cu un mecanism fragil de echilibru între consum, inflație și exporturi, în timp ce presiunile interne și externe continuă să testeze rezistența economiei.