Criza petrolului va duce la prăbușirea nivelului de trai? „În ultimii 36 de ani nu am mai trăit o criză ca cea de acum. Fără o reacție rapidă, ne așteaptă colapsul”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

După primele trei luni din 2026, economia României merge pe o traiectorie diferită față de ce ne-am propus la început de an. E drept că acum trei luni nimeni nu anticipa că vom intra într-o criză energetică mondială care va pune în dificultate chiar și cele mai puternice economii ale lumii.

În condițiile în care prețurile combustibililor cresc de la o zi la alta, coșul de cumpărături e din ce în ce mai scump, iar impredictibilitatea îi face pe oameni să lase în așteptare investițiile importante, ne întrebăm cu îngrijorare cum vor arăta următoarele nouă luni și ce putem face pentru a ne pune la adăpost.

Guvernul gândește în pași mici și de obicei, pe termen scurt, dar mai ales cu optimism. Când analiștii estimau la începutul lunii martie că motorina va ajunge la 10 lei, politicienii îi acuzau că induc teama. O lună mai târziu, prețul unui litru de motorină este 10,5 lei. Acum analiștii atrag atenția asupra problemelor de aprovizionare care ar putea apărea dacă conflictul continuă și în lunile următoare, iar politicienii spun din nou că suntem pregătiți și stocurile ne asigură liniștea pentru trei luni. Ce nu am auzit până acum sunt strategiile pe termen lung. Ce va face Guvernul dacă această situație se va prelungi încă șase luni sau chiar mai mult?!

13:39, 16 Jul 2026

Criză de apă pe șapte insule din Grecia. Hotelurile oferă vouchere turiștilor care renunță la curățenia zilnică

Ne-am obișnuit să traversăm crize?

Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru Ziare.com cât de limpede se vede această situație de criză din energie la nivelul populației, dar și la nivelul clasei politice.

„Criza asta pare că nu sperie nici autoritățile și nici oamenii. Abia după o lună, lucrurile încep acum timid să se miște. Sunt două aspecte. Un aspect legat de un comportament anormal din partea autorităților și mai ales de lipsa unei comunicări reale, directe, corecte și concrete. Și a doua problemă este o atrofiere a pericolului la nivelul societății civile, care trecând prin foarte multe crize în ultimii patru-șase ani, care s-au rezolvat relativ cu bine, într-un termen relativ scurt, cumva deja la nivel mental apare această gândire că sigur o să treacă, sigur o să fie bine, sigur ne vom reîntoarce la un normal. Acest aspect, din punctul meu de vedere, nu este în concordanță cu realitatea a ceea ce se va întâmpla după această criză pe care o trăim în momentul de față”, explică Chisăliță.

„Oameni care ieri erau „OK” devin săraci”

O analiză a Asociației Energia Inteligentă arată că în acest context economic, nivelul de trai va scădea foarte mult, iar prioritățile se vor schimba. Nu vom mai calcula cât costă fiecare produs, ci vom calcula cât costă produsele la care putem renunța și cât de mult putem economisi astfel. Dacă până acum nu eram atenți la orice cheltuială nesemnificativă, de acum ne va fi tot mai greu să ne abatem de la priorități și necesități.

Analiza AEI ne arată că un coș alimentar care sare în 2026 spre 1.800 – 2.000 lei nu este doar o cifră, ci dovada că mâncarea devine din nou o problemă. Gazele sunt mai scumpe cu 60% pentru non-casnici, ceea ce înseamnă costuri mai mari peste tot: industrie, agricultură sau servicii. Motorina la 10,5 lei nu afectează doar transportul, ci afectează fiecare produs de pe raft. Energia nu mai este un sector, ci devine infrastructura scumpirii generale.

Cea mai mare capcană într-o astfel de situație este chiar optimismul. Să credem că economia se va ajusta, iar asta să nu se întâmple. Sau dacă se va ajusta, asta se va face peste multe luni de acum încolo. Veniturile cresc lent sau cel mai probabil nu mai cresc, însă cheltuielile cresc violent. Pragul de sărăcie nu ține pasul cu realitatea, iar rezultatul este simplu și brutal: oameni care ieri erau „OK” devin săraci fără să li se fi schimbat viața, arată aceeași analiză AEI.

„Cu ce ne vom confrunta în anul 2026 nu mai este inflație, ci retrogradare socială”

Specialiștii vorbesc despre mai multe provocări economice care odată suprapuse, duc la lipsuri reale care pot însemna incapacitatea de a plăti facturi, de a încălzi locuința sau de a avea acces la bunuri de bază.

„Nu vorbim despre o încetinire economică. Nu vorbim despre un an „mai greu”. Vorbim despre începutul unei degradări reale a nivelului de trai, pe o fundație deja crăpată. Estimările pentru 2026 sunt, în acest context, greu de ignorat. Sărăcia relativă poate urca de la 19% spre 23–25%. În termeni reali, asta înseamnă până la 5,5 milioane de români în sărăcie relativă. Indicatorul AROPE, cel care reflectă cel mai bine realitatea socială, poate urca de la 27,9% spre 32–35%. Adică de la un român din trei, la aproape doi din cinci aflați în vulnerabilitate,” estimează reprezentanții Asociației Energia Inteligentă.

Deși cei mai afectați vor fi cei cu venituri mici, care au copii, rate și provin din medii subdezvoltate economic, cel mai mare impact îl vom resimți la nivelul clasei de mijloc, care până acum a avut un rol esențial în susținerea și creșterea economiei. Micii antreprenori nu își vor mai putea plăti angajații, vor închide afaceri, încasările statului vor scădea, iar pentru a le crește din nou vor fi introduse noi taxe care vor lovi în toate categoriile de oameni.

„România nu a mai traversat o astfel de perioadă de criză în ultimii 36 de ani”

Deși România a traversat mai multe crize și situații de presiune economică în cei 36 de ani de democrație, Dumitru Chisăliță spune că de această dată elementele pe care statul le are de gestionat sunt mai dinamice față de tot ce am văzut până acum. Iar situația nu este valabilă doar pentru România, ci pentru toate statele lumii care intră în contact cu materii prime și servicii din Orientul Mijlociu.

„În ultimii 36 de ani nu am mai trăit ceea ce se va întâmpla în momentul de față în România. Din perspectiva energetică, cred că pe piața petrolului sunt șanse mari să avem, de departe, cea mai mare criză a petrolului din toate timpurile. Nu este că este, dar sunt șanse mari să ne îndreptăm către așa ceva, având în vedere cifrele pe care le avem”, spune expert în energie.

Deși au mai existat perturbări pe piața petrolului, pericolul de deficit nu a fost niciodată atât de mare, la fel cum nici consumul mondial de țiței nu a fost niciodată mai mare decât acum, mai spune Dumitru Chisăliță.

„Cea mai mare criză până la momentul de față în lumea petrolului a fost criza din octombrie 1973, atunci când, ca urmare a unei coaliții care s-a stabilit atunci, s-a blocat 7% din cererea de petrol la nivel mondial. Această blocare a fost o blocare de natură comercială, deci nu a venit la pachet cu distrugeri fizice, nu a venit la pachet cu distrugeri tehnologice sau a unor capacități de încărcare-descărcare. A fost pur și simplu o blocare care a fost comercială. Ce avem în momentul de față este dublu. Dacă atunci am avut 7% deficit față de cererea mondială, acum avem 13% la momentul în care stocurile strategice și stocurile comerciale se vor epuiza, adică peste încă două luni de zile. Există posibilitatea, dacă nu se schimbă nimic în registrul lucrurilor, să ne îndreptăm către acest 13% deficit, adică dublu față de 1973. În același timp, dacă în 1973 la nivel mondial se consumau 50 de milioane de tone de țiței, în momentul de față consumăm 100. Practic toate riscurile sunt duble”, explică Chișăliță.

Cum și cu ce vom înlocui produsele și serviciile care până acum veneau din Orientul Mijlociu?

Nu în ultimul rând, expertul în energie vorbește despre impactul produs de faptul că România, dar și celelalte țări europene trebuie să-și reducă forțat dependența de anumite materii prime localizate în zona Golfului Persic. Iar dacă o parte din ofertă este eliminată, cea existentă va fi în cantități mult mai mici, dar și la prețuri mai ridicate.

„Gândiți-vă numai la serviciile aeriene. Dintr-o dată au fost afectate două noduri de importanță mondială, care au creat perturbări imense la nivelul serviciilor de transport. De asemenea, fie că vorbim de heliu, de îngrășăminte chimice sau alte substanțe care erau localizate în acea zonă, ele brusc vor dispărea. Deocamdată nu au dispărut pentru că există o anumită cantitate comercială stocată, dar, din păcate, în maxim trei luni, nu vom vorbi doar de penurie de țiței, motorină sau benzină, ci vom vorbi de penurie de îngrășăminte chimice, de heliu și de alte substanțe care vor fi date peste cap. Vorbim de un circuit”, explică Dumitru Chisăliță.

„Comunicare nu înseamnă că pui pe masă o ordonanță”

Într-un context care are în continuare multe necunoscute, statul ar trebui să vină să construiască credibilitate în mod constant, bazată pe aspecte concrete, statistici, discuții oficiale și expertiză a unor specialiști în care populația civilă să aibă încredere.

„Nu a existat o comunicare. Comunicarea nu înseamnă doar că trebuie să pună o ordonanță pe masă. Comunicarea înseamnă că ai contact direct cu ce se întâmplă la nivel internațional, național, dar și la nivelul discuției cu cetățeanul, plecând de la un dialog corect, onest, nealarmant, neliniștitor, care să se bazeze pe niște realități. Aceste realități trebuie să fie văzute din perspectiva publicului ca niște soluții, scenarii, prognoze și previziuni. Tocmai această comunicare nu a existat absolut deloc”, mai spune președintele Asociației Energia Inteligentă.

Dacă toate aceste lucruri nu se întâmplă, AEI spune că într-un scenariu pesimist, la sfârșit de 2026, s-ar putea să nu mai vorbim despre „români vulnerabili”, ci despre o societate în care o treime dintre oameni nu mai pot ține pasul cu costul vieții.

„Nu mai e timp de joacă politică sau de altă natură. E nevoie de o coagulare rapidă, o coagulare puternică și o abordare superprofesionistă a lucrurilor. Toate bâlbele astea care cumva ne-au adus în ceea ce înseamnă România astăzi trebuie să dispară foarte rapid dacă nu vrem să intrăm într-un colaps, peste colapsul care oricum ne așteaptă”, concluzionează expertul în energie, Dumitru Chisăliță.