România este tot mai puțin vizibilă în jocurile diplomatice de la Uniunea Europeană, iar mai mulți diplomați și oficiali europeni susțin că delegația de la Bruxelles preferă să rămână în plan secund atunci când se discută dosare sensibile. Potrivit unei analize publicate de Politico, Bucureștiul evită adesea să intervină public în negocieri sau să își promoveze ferm interesele în cercurile de putere europene.
Situația ar fi devenit și mai evidentă după căderea guvernului pro-european de la București, context care a complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României în capitalele europene. În acest context, publicația ridică întrebarea provocatoare: „Nu e nimeni acasă?”.
Diplomație discretă sau strategie calculată
Mai mulți oficiali europeni afirmă că profilul discret al diplomației române nu este o situație apărută recent, ci mai degrabă o abordare asumată. Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, a explicat pentru Politico că reprezentanța preferă să nu provoace tensiuni în relația cu partenerii europeni.
Analiza scoate în evidență și problemele de comunicare ale Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE. Conform Politico, dintre toate cele 27 de state membre, România ar fi singura care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la delegația sa de la Bruxelles.
În lista publică de personal apare un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat oficial de aproape un an. De asemenea, site-urile instituționale ale ambasadei și ale Ministerul Afacerilor Externe al României sunt adesea indisponibile.
Reprezentantul permanent al României la UE nu a comentat informațiile, iar ministerul de Externe nu a răspuns solicitării transmise de Politico.
Nu toți diplomații europeni împărtășesc însă această evaluare critică. Un alt oficial susține că România este mai activă la nivel tehnic decât sugerează imaginea publică și că promovează constant teme importante pentru interesele sale.
Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care pledează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și ridicarea subiectului incursiunilor dronelor rusești în apropierea teritoriului românesc în cadrul reuniunilor europene.
De altfel, potrivit Politico, diplomații români sunt considerați mult mai activi în structurile NATO decât în instituțiile europene de la Bruxelles.
Aproape 100 de angajați în reprezentanța României
Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE numără aproape o sută de angajați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare. Instituția este condusă de ambasadoarea Iulia Matei, reprezentant permanent al României pe lângă UE, responsabilă de coordonarea activității la nivelul COREPER II. Adjuncta sa este Mihaela Vasiu, care coordonează activitatea COREPER I.
În structura de conducere se află și Alina Pădeanu, reprezentant permanent în Comitetul Politic și de Securitate al UE.
Analiza apare într-un moment delicat pentru România, pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea Uniunii.
În același context, președintele Nicușor Dan a decis anularea recepției oficiale de Ziua Europei, programată pe 9 mai la Palatul Cotroceni. Decizia a fost luată după declanșarea crizei politice generate de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură.
România rămâne unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor europene și ocupă o poziție strategică pe flancul estic al UE și al NATO, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucraina.