Președintele Mongoliei, Ukhnaa Khürelsükh, a anunțat marți, 17 noiembrie 2026, că renunță la funcție, după ce principalul partid de opoziție l-a acuzat de corupție și a amenințat că va declanșa procedura parlamentară de destituire. Scandalul vizează presupuse nereguli și beneficii financiare obținute în legătură cu un proiect feroviar guvernamental. Șeful statului respinge acuzațiile, susține că este victima unei campanii de denigrare și afirmă că dorește să își demonstreze nevinovăția în cadrul unei anchete.
Opoziția a cerut demisia președintelui și investigarea oficialilor
Decizia liderului de la Ulaanbaatar vine după ce Partidul Democrat, principala formațiune de opoziție din Mongolia, a solicitat retragerea acestuia din funcție și deschiderea unor investigații care să vizeze mai mulți reprezentanți ai conducerii statului.
Luni, 16 noiembrie, reprezentanții partidului au transmis un mesaj dur la adresa administrației, susținând că fenomenul corupției a ajuns la un nivel îngrijorător. Formațiunea a cerut nu doar demisia președintelui, ci și verificarea implicării unor oficiali guvernamentali în presupuse acte de corupție și clientelism.
Deputații opoziției au propus inclusiv înființarea unei comisii parlamentare temporare de investigație, inițiativă susținută de 42 de parlamentari. Totodată, aceștia au solicitat desecretizarea tuturor recomandărilor Consiliului Național de Securitate al Mongoliei emise începând din 2019.
Cu câteva zile înainte de anunțul demisiei, fostul primar al capitalei, H. Nyambaatar, afirmase, în timpul unei transmisiuni în direct, că printre persoanele care ar fi primit mită s-ar afla și președintele Khürelsükh.
Contract feroviar aflat în centrul scandalului
Acuzațiile sunt legate de atribuirea unui contract pentru construirea liniei feroviare Tavan Tolgoi – Gashuunsukhait, un proiect strategic pentru infrastructura Mongoliei.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, contractul ar fi fost atribuit în 2019 companiei Bodi Group, unul dintre cele mai mari conglomerate economice din țară, fără organizarea unei licitații competitive.
Opoziția susține că mai mulți politicieni și oficiali ar fi beneficiat de plăți ilegale în legătură cu acest proiect, valoarea totală a presupuselor mite fiind estimată la aproximativ 110 milioane de dolari. În ceea ce îl privește pe președinte, acuzațiile indică obținerea unor beneficii financiare în legătură cu atribuirea contractului.
Compania Bodi Group a respins acuzațiile. Într-un comunicat transmis luni, reprezentanții acesteia au negat că ar fi oferit bani în numerar unor oficiali guvernamentali sau funcționari publici și au calificat informațiile drept defăimătoare.
Khürelsükh susține că este nevinovat și promite să își recâștige onoarea
În conferința de presă în care și-a anunțat plecarea din funcție, președintele a explicat că retragerea sa reprezintă o modalitate prin care ancheta poate fi desfășurată fără ca funcția pe care o ocupă să influențeze procesul de clarificare a acuzațiilor.
„Consider că este în interesul justiției ca șeful statului să renunțe la funcțiile sale și ca adevărul să fie stabilit”, a declarat acesta.
„Prin urmare, anunț oficial că renunț la onorabila funcție de președinte al Mongoliei. Voi sesiza autoritățile competente cu privire la cei care mi-au defăimat reputația și voi încerca să-mi restabilesc onoarea”, a adăugat Khürelsükh.
Liderul mongol a negat categoric că ar fi comis ilegalități în timpul mandatului său.
„Sunt o persoană care nu a furat niciodată de la popor sau de la stat pe durata mandatului meu de președinte. Nu am mințit și nu am furat niciodată. Nu am înșelat pe nimeni”, a afirmat acesta.
Președintele a precizat că este de acord cu solicitarea opoziției privind demisia și declanșarea unei anchete.
„Toți suntem egali în fața legii. Ieri, grupul parlamentar al Partidului Democrat și-a exprimat poziția potrivit căreia președintele Mongoliei ar trebui să demisioneze și să fie declanșată o anchetă. Sunt de acord cu această solicitare”, a declarat Khürelsükh.
Acesta a mai explicat că a urmărit o perioadă evoluția scandalului fără să ofere declarații publice, însă a considerat necesar să își prezinte poziția în fața acuzațiilor.
„Am fost calomniat și insultat în legătură cu o infracțiune incredibilă și extrem de gravă. Am păstrat tăcerea o perioadă și am urmărit evoluția situației. Totuși, în calitate de persoană care ocupă o funcție de mare responsabilitate, am decis să fac astăzi această declarație”, a spus acesta.
Khürelsükh a mai afirmat că va coopera cu anchetatorii și că persoanele pe care le consideră responsabile pentru afectarea reputației sale vor trebui să răspundă în fața legii.
Mai mulți oficiali își pregătesc plecarea din funcții
Scandalul are consecințe și asupra altor membri ai administrației. Ministrul adjunct al Justiției și Afacerilor Interne, Munkh-Erdene Dembereltseren, și șeful secretariatului Cabinetului, Enkhbayar Battumur, menționați la rândul lor în acuzații, au anunțat că vor demisiona.
Mongolia traversează deja de mai multe luni o perioadă de instabilitate politică, marcată de conflicte interne în cadrul Partidului Popular Mongol, formațiunea aflată la guvernare.
În luna martie, parlamentarii au numit al treilea prim-ministru în mai puțin de un an, după mai multe săptămâni de proteste anticorupție. Mii de tineri au manifestat în capitala Ulaanbaatar, nemulțumiți de privilegiile elitelor înstărite și de ceea ce consideră a fi o nedreptate generalizată.
Conform legislației mongole, demisia președintelui trebuie aprobată de Marele Khural de Stat, parlamentul unicameral al țării, format din 126 de membri. Legislativul urmează să se întrunească pentru a vota solicitarea. Dacă aceasta va fi acceptată, președintele Parlamentului, Sandag Byambatsogt, membru al Partidului Popular Mongol, va prelua interimatul.
Ulterior, alegerile prezidențiale vor trebui organizate în termen de patru luni. Khürelsükh se află la conducerea Mongoliei din 2021, iar plecarea sa deschide un nou episod de incertitudine politică în această țară.