Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) s-a reunit joi la Palatul Cotroceni și a decis să accelereze achiziția de muniție, aprobând în același timp planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2025-2034, conform unui comunicat oficial. În cadrul ședinței, s-au discutat măsuri suplimentare pentru a descuraja și combate amenințările de securitate, în contextul invaziei ruse în Ucraina. Cu toate acestea, comunicatul nu detaliază concret care sunt noile măsuri adoptate.
CSAT este compus din președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu, mai mulți miniștri, șefii Armatei și ai serviciilor de informații.
CSAT a aprobat planul de înzestrare a Armatei României în perioada 2025 – 2034
O temă centrală a discuțiilor a fost agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a generat noi încălcări ale dreptului internațional, cu impact asupra securității regionale la Marea Neagră și cu repercusiuni la nivel european și euroatlantic. Au fost analizate măsuri suplimentare de securitate care vor fi implementate atât pe plan național, cât și cu sprijinul Alianței NATO.
CSAT a abordat și consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, subliniind riscurile în gestionarea integrării europene a acesteia. S-a discutat despre oportunitățile oferite de procesul de aderare a Moldovei la UE, dar și despre provocările cauzate de acțiunile hibride ale Rusiei și războiul din Ucraina, aspecte care necesită o abordare atentă și sprijin din partea României și partenerilor săi.
În continuare, membrii Consiliului au aprobat Planul Național de Implementare a Pactului Civil în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene. Noul pact are ca scop creșterea eficienței și flexibilității misiunilor civile ale UE, iar România va putea valorifica experiența dobândită de specialiștii săi prin participarea la aceste misiuni.
Un alt punct important pe agenda ședinței a fost planul de înzestrare a Armatei României pentru 2025-2034, esențial pentru planificarea achizițiilor de echipamente militare. Modificările în contextul regional de securitate, cauzate de agresivitatea Rusiei, au impus o reconfigurare a programelor de înzestrare, cu accent pe achiziția de muniții necesare constituirii stocurilor de luptă.
Creșterea bugetului alocat Apărării are implicații directe asupra industriei militare din România, oferind oportunități de modernizare și colaborare cu companii internaționale de profil. România urmărește să dezvolte capacități industriale pe plan intern care să asigure producția și menținerea echipamentelor militare, contribuind astfel la consolidarea capabilităților sale de apărare în situații de criză sau război.