Cum previi pierderile de învățare din timpul verii. Ce este recomandat să facă elevii în timpul vacanței

Corina Cușa, profesoară de Limba și literatura română la o școală gimnazială din Constanța, consideră că este indicat pentru elevi ca în vacanța mare chiar să ia o pauză de la școală și să aibă parte de „o igienă mintală“ în timpul verii, scrie Adevărul.

 Ce ar trebui să facă profesorii, părinții pe timpul vacanței pentru ca elevii să nu piardă de tot legătura cu școala?

„Nu cred că a pierde pentru o anumită perioadă legătura cu școala este ceva rău. Gândiți˗vă la adulții care simt nevoia de a se detașa de tot de îndatoririle de serviciu. Nu cred că vreunui adult, când pleacă în concediu, i˗ar plăcea să să gândească sau să˗și ocupe o parte din timp cu rezolvarea unor sarcini de serviciu. Este vorba de o igienă mintală firească.

Nu credeți că și copiii au nevoie de așa ceva? Un adult are un program de opt ore pe zi. Un elev, dacă adunăm orele petrecute la școală și cele dedicate temelor pentru acasă, cam tot acolo ajunge, sau chiar la mai multe ore.

Nu e firesc să simtă nevoia să se detașeze și el, în vacanță, de școală? În ultimele săptămâni de școală, se fac recapitulări și sistematizări ale materiei. În primele săptămâni din noul an școlar se face actualizarea cunoștințelor din anul școlar anterior. Mie, personal, îmi este suficient asta, ca să mă asigur că elevii mei au cunoștințele și deprinderile de lucru, astfel încât să ajungem împreună la un alt nivel. Lucrurile învățate temeinic nu se uită”.

Ce lecturi de vacanță recomandă un dascăl

„Pentru vacanță, profesorii recomandă lecturi în funcție de nivelul de vârstă și de maturitate ca cititor al elevilor cărora li se adresează, punându˗le la dispoziție o listă cu titluri de cărți. Câteva obligatorii, cele mai multe la alegere. Ideal ar fi ca de la o anumită vârstă (11˗12 ani) copilul să aibă competența de a selecta ce să citească, astfel încât lectura să fie o activitate plăcută și hrănitoare cu adevărat. Eu am încurajat copiii să citească și alte cărți, căci oferta de literatură pentru copii și adolescenți este, din fericire, din ce în ce mai generoasă.

În urmă cu vreo șase ani, le˗am cerut celor mai înfocați cititori dintre elevii mei să realizăm împreună listele de cărți recomandate pentru lectură. De asemenea, am mers cu ei la clase mai mici ca să le împărtășească din experiența lor de lectură (…) Este și o chestie de alegere personală, la urma urmei. Și de valori formate în familie.

Nu este chiar ușor să convingi un adolescent să citească, dacă nu are de mic acest „microb“. Unii părinți așteaptă minuni din partea profesorilor, în condițiile în care ei înșiși nu reușesc să˗i facă să renunțe la statul cu ochii în telefon sau în tabletă. Dar lupta pentru citit nu trebuie abandonată. Stă în puterea profesorilor să găsească noi și noi mijloace prin care să stimuleze gustul pentru lectură al elevilor”.