Cum se fura motorina din autobuzele CTP Iași. Metoda prin care era „păcălit” indicatorul de combustibil

CTP Iași nu a descoperit un „mecanism de furt”, ci propriul mecanism de neglijență instituționalizată.
Iar „investigația” apărută brusc, după scandal, seamănă mai degrabă cu un exercițiu de cosmetizare a imaginii decât cu o acțiune reală de control.

Într-un garaj unde autobuzele ar trebui să fie verificate, întreținute și supravegheate, CTP Iași descoperă, ca prin miracol, că:

• camerele de supraveghere erau tăiate, obturate, deconectate;
• indicatorii de combustibil erau „păcăliți” cu rezistențe;
• sistemele tehnice erau sabotate;
• autobuzele circulau cu supravegherea video moartă;
• iar reviziile… ei bine, reviziile erau doar un ritual birocratic, nu un control tehnic.

Și toate aceste „descoperiri” apar după scandal, după prejudiciu, după ce motorina a dispărut în cantități care sfidează fizica, logica și bunul-simț.

Cum e posibil ca la revizii să nu se fi observat nimic?

Răspunsul:
Pentru că reviziile nu au fost revizii. Au fost bifări pe hârtie, semnături puse din inerție, controale făcute din pix, nu din garaj.
Revizorii tehnici au devenit decor, nu profesioniști.
Siguranța circulației a devenit un concept, nu o practică.

Dacă 80 de autobuze aveau camere „DEFECT”, iar 171 de camere erau compromise, asta nu arată un sabotaj izolat. Arată o cultură întreagă de nepăsare.

Camerele tăiate – dar nimeni nu vedea nimic

Camerele erau tăiate fix în zona rezervorului.
Adică exact acolo unde ar fi trebuit să se vadă eventualele intervenții.

Și totuși, timp de luni, ani, nimeni nu a observat.
Nici revizorii, nici mecanicii, nici șefii de tură, nici cei de la siguranța circulației.

Ce verificau ei la capetele de linii?
Probabil semnalul la telefon, nu semnalul camerelor.

Indicatorul de combustibil „păcălit” – dar tot nu se leagă

Chiar dacă indicatorul arăta 3/4, realitatea din rezervor se vedea la pompă.

Dacă indicatorul arăta 3/4, dar rezervorul era aproape gol, atunci la alimentare ar fi intrat o cantitate mai mare de motorină.
Și asta trebuia să declanșeze alarma instant:

• se oprea autobuzul,
• se chema siguranța circulației,
• se făcea cercetare la fața locului,
• se verifica indicatorul, pompa, rezervorul, șoferul, revizorul.

Dar nu s-a întâmplat nimic.
De ce?
Pentru că nimeni nu voia să vadă.

Indicatorul „păcălit” nu este problema.
Problema este personalul care a acceptat să fie păcălit.

Raportările zilnice – un exercițiu de caligrafie, nu de control

Ce raportări au făcut revizorii?
Probabil aceleași raportări pe care le fac instituțiile când nu vor să descopere nimic:

• „Totul OK.”
• „Autobuz predat.”
• „Sistem funcțional.”
• „Nu s-au constatat defecțiuni.”

Raportări sterile, formale, fără verificări reale.
Control intern? Zero.
Responsabilitate? Zero.
Profesionalism? Zero.

Concluzia

CTP Iași nu a descoperit un sabotaj.
CTP Iași a descoperit propriul sistem de control, sabotat de propria indiferență.
Nu indicatorul a fost păcălit.
Compania a fost păcălită de propriii angajați și de propriile proceduri inexistente.

Nu camerele au fost tăiate.
Compania a tăiat, de ani de zile, din responsabilitate, din control, din profesionalism.

Nu motorina a dispărut.
A dispărut integritatea managerială.

Și acum, după scandal, după prejudiciu, după anchete, după articole, după presiune publică, CTP vine cu „descoperiri” care ar fi trebuit să fie evidente încă din prima zi.

CTP Iași nu a avut nevoie de un sistem de monitorizare.
A avut nevoie de un sistem de trezire.