Cunoscutul sociolog, prof. univ. dr. Dan Dungaciu vorbește despre alegerile din Republica Moldova • Buna Ziua Iasi • BZI.ro

Editia PDF

21 mai 2024

Republica Moldova ar trebui să continue și amplifice relația cu România, în sensul în care integrarea europeană să fie pregătită printr-o compatibilizare a sistemelor dintre cele două state, România și R. Moldova, indiferent de domeniu. De această părăre este profesorul universitar, sociologul și geopoliticianul român, Dan Dungaciu, potrivit cărui orice compatibilizare România – R. Moldova este o compatibilizare a R. Moldova cu UE, potrivit deschide.md.

În cadrul unui interviu pentru Deschide.MD, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre viziunea Bucureștiului cu privire la situația din Republica Moldova, viitoarele alegeri prezidențiale, riscurile organizării referendumului privind integrarea în Uniunea Europeană, dar și necesitatea coagulării forțelor pro-Europa, pentru a nu admite revenirea la guvernare a partidelor conduse de Kremlin.

Deschide.MD: Stimate domnule profesor Dan Dungaciu, Republica Moldova se află în proximitatea unui război purtat de Federația Rusă, iar un cumul de pericole, de la economie la securitate, amenință acest stat. Cum ați caracteriza actuala situație din Republica Moldova?

Dan Dungaciu: Ca de obicei, la intersecția de falii geopolitice, în vreme de război, fără garanții de securitate, destinul tău depinde mai puțin de tine cât depinde de alții. Destinul R. Moldova depinde acum, în cea mai mare măsură, de situația frontului din Ucraina. Cât rezistă Ucraina, rezistă și R. Moldova. Există și partea plină a paharului, mult blamata „geopolitică” a adus Chișinăului, totuși, statutul de „stat candidat” la UE. Așa ceva era imposibil în afara invaziei Rusiei în Ucraina. Sigur, a ajutat major și faptul că la Chișinău guvernau doamna Maia Sandu și PAS-ul, care au fructificat oportunitatea. În contiunuare, totul depinde de acest război și modul cum se va încheia acesta. Ce poate face RM în aceste condiții? Să rămână capabilă să fructifice oportunitățile care mai pot apărea, adică să mențină obligatoriu cursul european și să spere că războiul să nu se încheie în așa fel încât șansa europeană a Ucrainei și a R. Moldova să se risipească.

Firește, dacă mă întrebați pe mine, ar trebui continuată și amplificată și relația cu România, în sensul în care integrarea europeană să fie pregătită printr-o compatibilizare a sistemelor dintre cele două state, România și R. Moldova, indiferent de domeniu, căci nu se știe niciodată. În primul rând, orice compatibilizare România – R. Moldova este o compatibilizare a RM cu UE. În al doilea rând, nu se știe niciodată cum vor evolua lucrurile în regiune, dar șansele integrării europene ale R. Moldova, fie pe cale normală, fie prin reunificare, nu trebuie risipite în nicio formă. Repet, nu se știe ce ne aduce viitorul.

Deschide.MD: Nu peste mult timp în Basarabia vor avea loc alegeri prezidențiale. Cum se văd de la București configurațiile de forțe politice în Republica Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024?

Dan Dungaciu: Războiul din Ucraina a adus la Chișinău o schimbare importantă a spectrului politic. În momentul în care, la Varșovia, în aceea scenă memorabilă, domnul Biden a ridicat-o în picioare pe doamna Maia Sandu, a făcut-o una dintre cele mai importante figuri politice din regiune! Dar, concomitent, a făcut-o să piardă un segment semnificativ de electorat, care a susținut-o pe vremea când doamna Sandu candida în 2020 la prezidențiale ca un candidat anti-geopolitic, vorbea rusa și găgăuza etc… Este un segment de electorat pe care geopolitica îl sperie, alegerile decisive îl sperie, și, în mod firesc, doamna Maia Sandu și PAS-ul l-au pierdut după ce și-au asumat explicit tabăra anti-rusă. Evident, a fost o opțiune firească și nu aveau ce face altceva. Problema însă rămâne, căci întrebarea esențială legată de spectrul politic al R. Moldova este aceasta: cum mai poți face o majoritate politică pro-europeană când geopolitica a revenit în prim plan, când ea influențează jocurile peste tot, și când disputa cu Rusia este mai vie și dramatică decât oricând? Soluția consacrată la Chișinău a fost și este cea a unei alianțe pro-europene de tip „Alianța pentru integrare europeană (AIE)”, care să includă și unioniștii, și moldoveniștii pro-europeni, dar și electoratul de tip „PD”, adică a acelui segment de populație care vorbește rusa acasă, nu vrea nici cu Rusia nici cu UE, dar nu este net nici împotriva Rusiei nici a UE. Pe acest din urmă electorat, ziceam, doamna Maia Sandu și PAS l-au pierdut. Sigur, nu este poate singurul electorat pierdut, dar este cel pierdut din rațiuni geopolitice clare. Astfel că, pe eșichierul politic, doamna Maia Sandu și PAS au trecut la dreapta, au pierdut centru-stânga și centru-dreapta, și reprezintă acum electoratul pro-european și pe cel pro-românesc fără șanse clare să mai poată face o majoritate de 50%.

Pe de altă parte, pe parte stângă, Moscova a mutat, și a fixat acolo, la capăt, așa numita „partidă Șor”, adică grupul Pobeda/Victoria. A fost făcut cu turle și cu surle, să se vadă limpede două lucruri: că Moscova susține gruparea Șor/Vlah și că susținătorii acesteia nu trebuie să se risipească sau să se descurajeze; al doilea, că domnul Dodon nu a fost acolo, nu a fost invitat! Foarte important și asta!

Știm deci capetele eșichierului, pe de-o parte Pobeda și Moscova, pe de altă parte doamna Maia Sandu și PAS, adică pro-europenii. Problema este ce se află între aceste două capete. Eu cred că ar trebui să luăm în calcul ideea că Moscova, ostentativ, a pus partida Șor la un capăt și nu l-a invitat pe Dodon – care a fost anterior la Moscova! -, tocmai pentru a lăsa taberei Dodon-Voronin o marjă largă de mișcare, pe zona de stânga și centru stânga, care, chipurile, nu este mânjită de mâna Moscovei. Deci Moscova a făcut această mișcare inclusiv pentru a „proteja” gruparea Dodon/Voronin și a le lăsa pârtia electorală a „suveranismului” liberă… Adică nici cu UE nici cu Moscova! E un joc abil din partea Moscovei, trebuie să recunoaștem.

Cât de largă e această pârtie? Practic, cât o lasă PAS de largă, pentru că între cele două forțe politice nu mai exista nimic până recent. Problema majoră este că PAS nu se mai poate extinde mai mult și întrebarea fundamentală pentru spectrul politic din republică este cine ocupă acel centru, în special centru stânga. Și acesta este motivul pentru care am pledat pentru ca tabăra pro-europeană să beneficieze și de un segment de centru-dreapta și, mai ales, de centru stânga, capabil să blocheze ascensiunea partidei Dodon-Voronin, care poate crește și ea, nestingherită până a ajunge alături de Șor la o majoritate în parlament sau la prezidențiale! E un pericol pe care nu trebui să îl ignorăm.

Deschide.MD: Este PAS în continuare forța dominantă a scenei politice? Poate continua singur PAS-ul traiectoria pro-europeană?

Dan Dungaciu: Tocmai asta e și ideea. Noi putem să sperăm că poate, însă nu ne putem baza doar pe speranțe. Eu cred că este cel puțin ciudat ca pe partea stângă pro-rusă și pro-Est se tot construiește, se caută alternative electorale pentru a ocupa tot spectrul de opțiuni, iar pe partea pro-europeană este un imobilism aproape total. A apărut deja un Bloc de centru-dreapta, Blocul Împreună, pe care îl salut, dar rămâne problema voturilor „social-democrate” care să minimalizeze scorul potențialei alianțe post-electorale Șor-Vlah-Dodon-Voronin. De aceea cred că trebuie să existe și un proiect de tip „social-democrat” în R. Moldova, construit în jurul electoratului domnului Ceban și al social-democraților, care să acopere acest segment și să blocheze cât de mult se poate partida Dodon-Voronin. Inclusiv „social-democrații” ar trebui să aibă un candidat pro-european la prezidențiale! De ce să lăsăm acest electorat, care este consistent, și suficient de determinat încât să îl facă pe domnul Ceban câștigător la Chișinău din primul tur, să trecă de partea alianței Dodon-Voronin? Ar fi o greșeală strategică. Actualul primar a câștigat 130.000 de voturi, iar partidul său 85.000, peste candidatul PAS și partid, în cel mai pro-românesc și pro-european oraș din R. Moldova! Ce facem cu aceste voturi? Cui le lăsăm? Acest electorat „social-democrat” și – real și potențial – pro-european, trebuie mobilizat cu un candidat potrivit și la prezidențiale și la parlamentare tocmai pentru ca doamna Maia Sandu să poată câștiga alegerile și o coaliție pro-europeană să se poată constitui și în 2025! Eu nu cred că actualul primar al Chișinăului are vreun motiv să candideze în 2024, cea mai confortabilă poziție pe timp de criză este să fii primar la Chișinău, nu să fii la guvernare, pentru că oricum la Chișinău va fi mai bine decât în restul republicii. Deci dacă are gânduri de președinte, e cel mai indicat următorul ciclu electoral, nu acesta. Problema însă este a voturilor domniei sale, de aici nevoia construcției „social-democrate” de care spuneam, alături de centru-dreapta.

Fără acesta construcție, domnul Dodon și coaliția pe care o va patrona devine, practic, partid balama, putând, la alegerile prezidențiale, dar și la cele parlamentare, să joace la câștig în ambele variante. Practic, se poate coaliza pentru majoritate parlamentară și cu „blocul Șor” și cu PAS și îi poate șantaja și pe unii și pe alții. Eu nu înțeleg cine are interesul să-i ofere domnului Dodon această șansă? Cine susține că PAS poate să facă majoritate europeană, singur și fără aliați, în actuala conjunctură politică, adică PAS ia singur peste 50%, joacă un joc riscant pe care R. Moldova nu și-l permite. Eu mă tem că cine face asta pregătește din nou, că vrea că nu vrea, o coaliție de tip Kozak-2 după prezidențiale și parlamentare – adică PAS plus PSRM! Este o strategie greșită, care va arunca iarăși R. Moldova într-o zonă gri, și un semn extrem de prost pentru Ucraina, care tocmai de asemenea ambiguități se teme la Chișinău.

Deschide.MD: Autoritățile Republicii Moldova au anunțat un referendum, care coincide cu scrutinul prezidențial și despre care PAS consideră că este o necesitate. Pe de altă parte, mai multe forțe politice au atras atenția asupra existenței pentru acest referendum, care ar trebui să modifice și Constituția RM. Care este opinia dumneavoastră despre acest referendum?

Dan Dungaciu: Aparent, o idee bună, în realitate, un mare risc. Riscul care planează și asupra alegerilor prezidențiale. Din păcate, zgomotul bocancilor armatei ruse care mărșăluiește în Ucraina se aude puternic și la Chișinău, mai ales că Rusia este în ofensivă acum. Rusia devine inclusiv pe teren tot mai activă, iar populația aproiată de „lumea rusă”, tot mai determinată. Așa ceva nu exista acum un an sau doi. Noi știm de la operatori care culeg date de pe teren din R. Moldova pentru sondajele pe care le-am făcut, că vorbitorii de rusă, care răspund la chestionar prin telefon, sunt astăzi mult mai determinați să răspundă, vorbesc mult mai clar și mai tare despre opțiunile lor. Și trendul acesta riscă să crească. Cine cred altfel, este naiv. Care e potențialul real de creștere al doamnei Maia Sandu și al PAS până la alegerile din octombrie? Ce se poate intâmpla major ca să crească în sondaje? Dacă Rusia nu va fi oprită și va exista conștiința clară că Rusia va pierde războiul, tabăra ne-europeană din R. Moldova va fi mobilizată tot mai puternic. Aici e riscul! Este extrem de periculos să credem altfel. Potențialul de creștere al taberei pro-europene, fără altă construcție de partid, este mai redus.

De ce a fost făcut referendumul? Eu înțeleg strategia. Ideea strategilor partidului de guvernământ a fost ca PAS să rămână singurul partid pro-european, un soi de „cach-all party” pe dimensiunea europeană, adică să pună alegătorul în fața unei opțiuni unice: dacă vrei UE, votezi PAS și doamna Maia Sandu. Altă alegere nu există! Un fel de Lăpușneanu electoral: dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau! Sau PAS sau… Rusia! Altminteri spus, aproape un șantaj politic. Un joc periculos, trebuie să o spunem, și mă mir că cei care fac politica PAS își permit să meargă pe sârmă într-o chestiune așa de riscantă. Aici nu e vorba doar despre ei, ci despre viitorul european al R. Moldova. Problema Referendumului nu este că modifică sau nu Constituția – e o chestiune care se va discuta și se discută: problema Referendumului este că poate să eșueze și de aici să dinamiteze șansele în turul al doilea al doameni Maia Sandu.

Asta e problema majoră a referendumului.

Să nu ne îmbătăm cu apă rece, și mai bine să fim exagerați decât să pierdem în octombrie sau în 2025. Chiar nu vedem că opțiunea pro-europeană a scăzut de la circa 62% dinainte de război undeva la 52%, plus minus, depinde de cine face sondajele? Asta e încurajator? Iar apropo de referendum, în ultimul sondaj comandat de un ONG de la Chișinău care poate fi acuzat de orice numai de antipatii față de guvernare nu, răspunsurile populației nu sunt liniștitoare: 80% au auzit de referendumul pentru integrare europeană, dar numai 41% dintre cetățeni cred că comasarea lui cu alegerile prezidențaile este o idee corectă și 42% cred că este o idee greșită. Mai mult, doar 49% declară că „vor merge și vor vota pentru aderarea la UE”! În plus, apropo de percepția publică din societate, întrebați dacă „majoritatea populației susține sau nu integrarea țării în UE”, doar 48% spun că „majoritatea suține aderarea”, o cifră destul de mică, care arată însă cum percepe cetățeanul starea de spirit din societate.

Dumneavoastră vi se pare rezultate liniștitoare? Mie nu. Ca să nu mai adaug faptul că, după același sondaj, făcut în aprilie 2024, 45% cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, cu o creștere de 5% față de februarie 2024, când doar 40% credeau că direcția este greșită (ambele sondaje au fost făcute de aceeași companie, CBS-AXA).

Repet, acestea nu sunt date liniștitoare pentru mizele majore din octombrie 2024 și 2025!

În plus, dincolo de aceste cifre, este clar că domnul Dodon și partizanii săi, doamna Vlah, găgăuzii, ca să nu mai spun de gruparea Șor, văd asta și se pregătesc să prăbușească acest referendum. Li s-a oferit o șansă enormă! Și asta pentru că ei vor ca în turul al doilea doamna Maia Sandu să intre cu un dezavantaj evident, respectiv ratarea referendumului. Dacă doamna Maia Sandu intră în turul al doilea cu referendumul ratat, adică unul care nu depășeșete pragul legal de prezență, șansele domniei sale evident că se diminuează. Ce vor face comuniștii, găguzii și socialiștii este să ceară alegătorilor și societății, câteva sute de mii, să nu se atingă de buletinul de vot pentru referendum, tocmai pentru a nu se obține validarea referendumului. Cred că au și început să facă asta. Fără să mai intru și în alte discuții, lucrurile mi se par foarte grave. Dacă CEC spune că există circa 2 700 000 de cetățeni cu drept de vot, pentru validarea referendumului este nevoie de circa 900 000 de voturi. Dacă toată opoziția începe campania de neparticipare la vot, adică de participare doar la alegerile prezidențiale, în sensul că spun alegătorilor lor să nu se atingă de buletinul pentru referendum, ce rămâne? Doamna Maia Sandu a obținut, în vremurile bune și ne-geopolitice din 2020, 699.401 de voturi în R. Moldova și 243.605 în diaspora, la o mobilizare a diasporei fără precedent și care nu se va mai repeta. Deci, în total, 943.006 de voturi. Deci atâta participare ar obține sigur dacă s-ar repeta scenariul din 2020, ceea ce e o iluzie. Nu se va repeta. Nici PAS, nici doamna Maia Sandu nu se pot baza în 2024 pe o prezentă certă de 943.006 de participanți la referendum și la alegeri. În aceste condiții, evident că povestea se complică și referendumul nu este nici pe departe câștigat. În sensul acesta eu spun că e riscant acest referendum și că trebuie să venim și noi cu soluții mai bune decât stagnarea aceasta pe care o văd și care este exasperantă.

Deschide.MD: De la începutul anului, mai multe partide politice pro-europene au constituit un Bloc politic, Blocul Împreună. Blocul a lansat ideea unui Pact pentru Europa. Inițiativa a prins și sunt multe partide democratice, care și-au anunțat deja sprijinul. Cât de fezabilă vi se pare ideea unui guvern de unitate națională în condițiile în care, evident având majoritate aproape constituțională, PAS nu-și dorește să partajeze puterea cu nimeni, iar provocările economice, sociale și de securitate, par a fi mult mai mari decât ei pot gestiona singuri?

Dan Dungaciu: Blocul Împreună trebuia să apară și să fie susținut mai demult, dacă mă întrebați pe mine. E bine și mai târziu decât niciodată. Problema acestui bloc este că nimeni nu votează copia când are originalul la îndemână. Deci, Blocul trebuie să NU fie PAS, dar nici opusul radical al acestui partid. Cum va face asta va fi arta sa politică. Pe de altă parte, problema PAS este că până acum nu a fost obișnuit să facă alianțe, nici măcar de conjunctură. Este un partid cu majoritate absolută, practic, cu un lider care încă se bucură de cea mai mare încredere și care merge însă pe ideea de „cach-all”, de unică alternativă la Est sau Rusia. E într-un proces de schimbare de atitudine? Probabil că da. Interesant este cum va reacționa la inițiativa Blocului Împreună de a semna un „pact Snagov” pentru integrarea euroeană. Este ideea lor, ei au venit cu ea, să vedem în ce măsură PAS se va „smeri” politic și va semna pactul.

Un Snagov pentru Europa este, evident, o chestiune salutară. Problema este că nu poate fi Snagov până la capăt din moment ce doar o jumătate de eșichier ar vota pentru această idee. Nu știu deocamdată reacția PAS, dar sper ca partidul de guvernământ să nu joacă pe o singură carte, adică a majorității pe care să o obțină singur, și în logica asta nu va fi nicio susținere pentru inițiativa unor concurenți electorali, chiar dacă sunt potențial aliați.

În ceea ce privește un guvern de unitate națională, el nu se poate face decât cu garanții de alianță și liste comune pentru 2025. Altminteri, de ce ar intra acum cineva la guvernare să sprijine PAS? Deci, fără un nou proiect politic, bazat pe negocieri, și care să garanteze majoritatea în 2025, nu cred că e fezabil un guvern de unitate națională.

Deschide.MD: Ce șanse are blocul să-și impună candidatul în aceste alegeri și ce calități ar trebui să aibă pentru a reuși?

Dan Dungaciu: Europa nu se va salva prin pacturi, ci la vot. Eu cred că până la parlamentare este nevoie de reconfigurarea spectrului politic inclusiv la prezidențiale. Altminteri spus, e nevoie de candidați noi care să lupte cu doamna Maia Sandu, dinspre centru dreapta dar, mai ales, centru stânga, pe aceeași platformă europeană, nu împotriva Europei. Între noi fie vorba, spiritul european nu este în niciun caz al candidatului unic!

Iar ca să lupți cu doamna Maia Sandu de pe o platformă pro-europeană trebuie să fii cam din același aluat! Trebuie să fii un pic de „Maia Sandu”, dar o figură nouă. Nu văd în niciun caz un „fost” politician care să revină cu șanse. Singurii care pot reuși să obțină un scor bun în noiembrie 2024 ar fi oameni tineri, femei sau bărbați, performanți în profesia lor, ne-uzați politic, vorbitori de limbi străine, credibili în cancelariile euro-atlantice, occidentalizați și cu deschidere spre Vest, adică continuatori reali ai proiectului prezidențial de tip Maia Sandu. Doar acet gen poate concura cu domnia sa sau poate restructura, prin tracțiune politică, scena electorală de la Chișinău. Atât timp cât nu vor fi asemenea personaje, e greu de vorbit despre concureți reali ai doameni Maia Sandu de pe o platformă europeană. Dar eu cred că vor candida la prezidențiale și că este nevoie de ei, pentru că actuala președintă nu poate lupta singură împotriva tuturor – dânsa e prima în sondaje, dar nu are oaste politică, iar în urma domniei sale sunt doar adversari politici. E ca un Rambo care luptă singur cu trupele ruse… Dar asta nu se poate decât în filme, în viața reală e mai complicat. De aceea are nevoie ca centru stânga și centru dreapta să fie adus în tabăra ei potențială. Aici este cheia electorală din R. Moldova, cred eu.

Deschide.MD: Moscova încearcă pe toate canalele să blocheze actuala guvernare și în special pe Maia Sandu. Care ar fi efectele revenirii la putere al stângii pro-ruse, atât pentru R.Moldova dar și pentru România și Ucraina?

Dan Dungaciu: Și ce ar fi trebuit să facă Rusia? Evident că asta face. Ar trebuie să ne preocupăm mai puțin de asta și să ne preocupe mai ales ce facem noi! Problema este că e încă surprinzător pentru mine cât de bine reușește Moscova deși este atât de departe. Și tot Occidentul sprijină Chișinăul! Mă tem, însă, că dacă Rusia va câștiga politic, o va face pe greșeala noastră, nu pe atuurile ei. Căci repet: e o greșeală să îi lași Rusiei atât spațiu politic, e o greșeală să lași atâta electorat din Chișinău nefolosit, e o eroare strategică să nu configurezi și să nu susții un centru-dreapta și, mai ales, un centru-stânga, social-democrat.

Populația R. Moldova devine tot mai nemulțumită de guvernare, și e firesc să te erodezi la guvernare, mai ales în condiții de criză prelungită. În plus, ideea de incompetență începe să fie și ea asociată cu guvernarea, că e vorba de reforma justiției sau de prețurile la energie. Acestea sunt lucruri reale, pe care nu trebuie să le lăsăm doar pe mâna stângii extreme și pro-ruse. Acest electorat de centru dreapta și de centru stânga, dezamăgit de PAS, cu nemulțumiri reale și oarecum firești, trebuie preluat de candidați pro-europeni, și trebuie preluat urgent în perspectiva alegerilor prezidențiale.

Acel candidat care, de pe o platformă pro-europeană, va reuși să țâșnească între trădarea evidentă a forțelor ruse de extracție Șor-Dodon și incompetența percepută a populației față de guvernul actual, poate deveni un candidat redutabil în lupta prezidențială și poate face jocurile la alegerile din noiembrie 2024 și cele parlamentare din 2025. Acest candidat este cheia politică a momentului.