Curtea de Apel București decide începerea judecării lui Ion Iliescu în dosarul Revoluției

Curtea de Apel București a decis miercuri începerea judecării lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, în dosarul Revoluției. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în trei zile de la comunicare.

„Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif”, se arată în minuta instanței.

Instanța Supremă a decis în februarie să trimită dosarul Revoluției către Curtea de Apel București, pe motiv că ar fi de competența acesteia pentru că în acea perioadă Ion Iliescu nu era președinte al României.

RomaniaTV

Bombă în showbiz! Botezatu și-a făcut iubită cu 40 de ani mai mică decât el. Nicolle e model și are 18 ani: Am educat-o bine

Observatornews.ro

Cum arată viaţa unui dependent de jocuri de noroc. Iancu Guda: "Sunt tragedii, familii destrămate"

Dosarul Revoluției, eșec major al justiției din România

Parchetul General a anunțat în 3 august 2022 – la aproape 33 de ani de la Revoluție – că a retrimis instanței dosarul Revoluției, în care sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

Dosarul Revoluției: Inculpații au făcut parte din conducerea vechiului regim comunist / Constituirea grupului „Iliescu” și instaurarea psihozei securist-teroriste – rechizitoriu

Dosarul Revoluției: Militarii români s-au luptat între ei cu un dușman inventat, „teroriștii”. Într-o singură noapte, un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri- rechizitoriu

În 21 mai 2021, dosarul Revoluției fusese întors la Parchetul Militar de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu.

Prin rechizitoriul Secției Parchetelor militare din 29 iulie 2022, în dosarul penal intitulat generic „Revoluția română din decembrie 1989” s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra umanității a următorilor:

• Ion Iliescu – fost președinte al României
• Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și
• Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare

Dosarul Revoluţiei fusese trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile.

Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

În mai 2021, însă, dosarul Revoluției a fost retrimis Parchetului de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu, iar Parchetul General anunța în august 2022 că au fost „înlăturate neregularitățile” constatate de Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus trimiterea în judecată.

4.544 de dosare penale deschise pentru fapte de la Revoluție. Ce s-a întâmplat cu ele

Parchetul General spunea că începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul României a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, care a dus la un număr foarte mare de decese, dar și la rănirea unor persoane, la suferinţe psihice și lipsiri grave de libertate:

„Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.

Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.

Foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.

Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.

Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.

În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Cele mai sus prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Public pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor (militari și civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în intervalul revoluționar”.