Curtea de Apel București iese în fața publicului. Conferință de presă fără precedent după dezvăluirile Recorder – LIVE VIDEO, TEXT

Conducerea Curții de Apel București (CAB) susține astăzi, 11 decembrie, de la ora 12:00, o conferință de presă extraordinară, marcând prima apariție publică a șefilor instanței într-un context tensionat.  Purtătoarea de cuvânt a CAB a precizat că la conferință va vorbi „conducerea Curții de Apel București”, fără a oferi nume exacte, la doar o oră și jumătate înainte de începerea evenimentului. În prezent, instituția este condusă de Liana Nicoleta Arsenie, președinte al CAB din 1 iunie 2023, care anterior a ocupat funcția de vicepreședinte al aceleași instanțe. Liana Nicoleta Arsenie l-a înlocuit pe Lia Savonea, iar alături de ea mai activează trei vicepreședinți.

Într-un comunicat oficial, Curtea de Apel București a anunțat: „În data de 11.12.2025, la ora 12, la sediul Curții de Apel București din Splaiul Independenței, nr. 5, sector 4, se va desfășura o conferință extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale și informațiilor relevante privind acuzațiile formulate în spațiul public în ultima perioadă.”

Cele mai importante declarații:

Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti: „Mă bucur să avem această întâlnire. Profesiile noastre, aceea de magistrat și jurnalist sunt animate de aceeași nevoie: de aflare a adevărului.”

A luat cuvântul judecătoarea Raluca Moroșanu: „Am 26 de ani de magistrastură. Sunt aici pentru a-l susține pe Laurențiu Beșu. Este adevărat tot ce zice. Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată. Nu am foot nici Ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat.”

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie reia cuvântul: „Mulțumim doamna judecător. Așa cum am precizat conferința vine în contextul evenimentelor din ultimele două săptămâni. Pentru a apăra independența justiția, vrem să atragem atenția asupra situației.
Vom prezenta dovezi care combat narativele manipulative și arată starea de legalitate. Cea mai gravă mistificare este cea privind schimbarea completurilor.

Aș începe cu cel mai important: anume cazul Vanghelie. A fost înregistrat la Curtea de Apel București, a fost așadar în 2021. Judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă pentru că a promovat un concurs, la fel și cealaltă judecătoare. Așadar factorul de decizie a fost exterior CAB. Este dreptul la carieră al judecătorilor. Judecătorul Răileanu a solicitat el să își schimbe cariera. Judecătorul Andreea Ionescu a fost la cealaltă secție penală pentru echilibrarea dinamicii muncii. Volumul de muncă e ridicat. Decizia a fost luată având în vedere că nu se administraseră probe. Judecător Gargaria Anastasia, însă având în vedere că nu motiva deciziile s-a impus neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluționată. A fost o singură soluție de prescripție și două de achitare.

Termenul general de prescripție pentru luare de mită a fost îndeplinit în 2017.

Judecătorii au arătat că fiind o infracțiune simplă, termenul a curs de la data comiterii. Termenul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB în vederea prescrierii răspunderii penale în vedere în care era deja prescris din 2017 este greșit.

Despre judecătorul Beșu: Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție.O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală.

Afirmațiile făcute precum că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o autopronunțare. Judecătorul știe care va fi soluția procesului abia la finalul procesului.

Afirmații precum că sunt chemați la CAB judecători sensibili, fac obiectul sesizării CSM, așa că nu vom dezbate asta.

În ceea ce privește activitatea sa la Doi și un Sfert menționăm că am cerut detalii de la instituțiile abilitate.”

Un al judecător, Panioglu Daniela, atacă CAB: „În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță.

Această conduită vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții.

Conduita sa ilicită nu e doar de însușire a banului public, ci este vorba și despre încălcarea atribuțiilor de serviciu. Ea a fost sancționată pentru afecțiuni fizice și verbale asupra unui coleg. Ea l-a lovit cu dosarul în cap pe colegul său de complet de judecată.

Mulți colegi au refuzat să facă echipă cu ea, din 23 de judecători, 1 singur judecător și-a manifestat intenția de a face complet cu doamna judecător. După un an, a renunțat și el.

În concret, fiind investită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l-a soluționat timp de 9 ani, amânând pronunțarea pentru 268 de zile. Menționăm că așa cum rezultă din rechizitoriu prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro. 9 ani de zile un dosar.Acest dosar a fosr preluat ulterior de un alt complet. În final, acum dosarul se află în stadiu de finalizare, după aproape doi ani de zile. Faceți dvs. comparația de timp.

Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru că a inserat aprecieri care erau fapte penale săvârșite de procurori, depășind astfel limitele sesizării. Este cu evidență că CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal cu majoritatea colegilor. ”

CAB publică înregistrări cu judecătoarea care a apărut în documentarul Recorder

Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti a pornit acum o serie de înregistrări care susține că sunt din sala de judecată unde judecător este judecătoarea Panioglu. Se aud urlete: „Îl apărați? Ce își retrage clientul dvs? E logic, doamna avocat? Doamna avocat, vreți să vă trimitem la cursuri de drept? Când se face procedura civilă, în ce an? Răspundeți! Ce își retrage?”, se aude, printre altele, în înregistrare

Liana Arsenie, președintele Curţii de Apel Bucureşti: „Vă putem pune la dispoziție înregistrările.

Justiția nu înseamnă soluții prestabilite.

Din păcate, prin diferite mesaje, justiția a trecut la o arenă. E o preocupare în destructurarea puterii judecătorești. Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar prin ridiculizarea conducerii sistemului judiciar, folosind ca voci oameni care reacționează în urma eșecului profesional.

Cine beneficiază? Sunt acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Atacurile apar la momentul în care DNA trimite în judecată dosare grele, iar CAB va trebui să judece aceste dosare. Asta e metoda clasică: distrugi încrederea în instituții, înainte ca ele să se pronunțe.
Astăzi vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează mesaje bazate pe propriile concepții și o instituție media care le prezintă fără să le verifice.

Atacul politicului rezultă chiar din prezentarea la TVR a unui film artistic cu pretenții de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituționale. Nu vom abdica de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm. Nu pretindem că nu sunt probleme, dar acestea nu pot veni decât prin dialog, respect, profesionalism și competență.”

Documentarul Recorder

Această inițiativă vine într-un context tensionat, imediat după apariția documentarului Recorder intitulat „Justiție capturată”, care a strâns peste 1,2 milioane de vizualizări pe YouTube în primele 24 de ore. Filmul investighează problemele sistemului judiciar românesc, inclusiv fenomenul prescrierilor și centralizarea excesivă a puterii în mâinile unor magistrați.

În documentar, mai mulți procurori și judecători (unii sub anonimat, alții asumându-și identitatea, precum Crin Bologa, fostul șef DNA, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș) au dezvăluit cum în anumite dosare, printre care cele ale lui Marian Venghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, s-au schimbat sistematic judecătorii. Scopul acestora ar fi fost prelungirea proceselor sau anularea unor sentințe anterioare de condamnare.

În cursul zilei de miercuri, 10 decembrie, Curtea de Apel a reacționat critic la adresa judecătorului Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care au depus mărturie în documentar, ceea ce a amplificat tensiunea publică.

De asemenea, în cadrul investigației Recorder, Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, a atras atenția asupra efectelor negative ale unei interpretări exagerat de formale a legii, care ar duce la anularea probelor „pentru orice, chiar și pentru o virgulă”. Claudiu Sandu a subliniat că această situație demobilizează magistrații și dezarmează cetățenii, afirmând că „am ajuns să reinventăm Dreptul” și că în ultima perioadă rareori se mai pronunță sentințe de vinovăție majore.