Curtea Supremă a SUA a invalidat o hartă a alegerilor electorale adoptate de aleșii republicani

Curtea Supremă a Statelor Unite a invalidat joi o hartă a circumscripţiilor electorale adoptată de aleşii republicani din Alabama, în sudul ţării, şi acuzată de discriminare împotriva alegătorilor de culoare, notează AFP.

Cu o scurtă majoritate de cinci judecători din nouă, templul dreptului american a refuzat să lipsească şi mai mult de substanţă marea lege a drepturilor civile din 1965, spre marea uşurare a apărătorilor minorităţilor.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

Acest text, Voting Rights Act, a fost adoptat pentru a împiedica fostele state segregaţioniste să priveze afro-americanii de dreptul de a vota, dar a fost golit în ultimii ani de o parte din substanţa sa de către înalta curte.

Acest dosar era perceput ca o nouă încercare de a-l slăbi.

SUA: Curtea Supremă acordă o victorie alegătorilor afro-americani

Dincolo de dezbaterea asupra hărţii sale, Alabama a încercat să convingă Curtea Supremă să-şi schimbe jurisprudenţa, care interzice diluarea votului alegătorilor de culoare prin concentrarea acestora într-un număr limitat de circumscripţii pentru a le diminua influenţa în altă parte.

Acceptând să judece recursul său, Curtea, ferm ancorată în conservatorism, părea pregătită să-i dea dreptate.

În cursul şedinţei, judecătoarea progresistă Elena Kagan a fost emoţionată: „Voting Rights Act este unul dintre marile progrese ale democraţiei noastre (…) Ce va mai rămâne din el?”.

„Noua abordare” propusă de Alabama, care dorea să împiedice luarea în considerare a criteriilor rasiale pentru a evalua legalitatea decupajelor electorale, „nu este convingătoare nici în teorie, nici în practică”, a decis totuşi, joi, şeful Curţii Supreme, John Roberts, în numele majorităţii.

Această hotărâre „confirmă un principiu de bază: nu trebuie să existe nicio discriminare rasială în cursul alegerilor”, a salutat preşedintele american Joe Biden, pentru care, cu toate acestea, „munca nu s-a terminat”.

Democratul, ales în mare parte datorită voturilor afro-americanilor, a cerut Congresului să legifereze pentru a restabili şi întări legea din 1965. O propunere în acest sens este blocată de opoziţia republicanilor.

Puternica organizaţie pentru drepturile civile ACLU a salutat, de asemenea, „victoria” pentru alegătorii de culoare.

„Curtea Supremă a respins ideea orwelliană că este inadecvat să se ia în considerare criteriile rasiale pentru a determina existenţa discriminării rasiale”, ceea ce ar fi făcut legea inoperabilă, a subliniat unul dintre avocaţii ACLU, Davin Rosborough.

Decizia, care păstrează, prin urmare, statu-quoul, obligă, de asemenea, autorităţile republicane din Alabama să revizuiască o hartă desenată în 2021 pentru atribuirea de locuri în Camera Reprezentanţilor.

Conform acestui decupaj, alegătorii de culoare, care votează în majoritate democrat, erau majoritari doar într-una dintre cele şapte circumscripţii ale statului, în timp ce ei reprezintă 27% din populaţia acestuia. Noua hartă trecea, de asemenea, prin mijlocul unei regiuni predominant de culoare, „Black Belt”, şi o tăia în două.

Potrivit deciziei Curţii Supreme, autorităţile vor trebui să creeze o a doua circumscripţie electorală cu o majoritate de alegători afro-americani.