Cutremur în justiția mexicană! Cum a ajuns avocata lui El Chapo pe banca judecătorilor

Mexicul a scris istorie cu un scrutin fără precedent, în care întreaga magistratură a fost supusă votului popular. Alegerile, unice în lume, au produs rezultate care au luat prin surprindere o țară întreagă și au stârnit numeroase controverse.

Printre noii magistrați se află Silvia Delgado, fostă avocată a celebrului traficant de droguri Joaquin „El Chapo” Guzman. Delgado l-a apărat pe fondatorul temutului cartel Sinaloa înainte ca acesta să fie extrădat în 2017 în Statele Unite, unde își ispășește acum o pedeapsă pe viață pentru trafic internațional de droguri.

Adevărul uluitor despre alegerile din Mexic

Silvia Delgado a fost aleasă judecătoare în Ciudad Juarez, un oraș de la granița cu SUA, recunoscut pentru problemele legate de trafic și violență. Rezultatele, anunțate marți după numărarea a 99,6% din voturi, confirmă oficial desemnarea ei într-o funcție judiciară de prim-plan.

Dar Delgado nu este singura figură remarcabilă care a ieșit în prim-plan în urma acestui scrutin. Hugo Aguilar, un avocat din comunitatea indigenă mixtecă din Oaxaca, a fost ales ca președinte al Curții Supreme, o premieră pentru Mexic și un moment simbolic pentru reprezentarea minorităților.

În total, alegătorii mexicani au fost chemați pe 1 iunie să aleagă 881 de judecători federali, inclusiv cei nouă membri ai Curții Supreme, dar și aproximativ 1.800 de judecători din 19 state. Procesul electoral urmează să continue cu alegeri complementare în 2027 pentru a completa structurile judiciare.

Deși prezența la urne a fost extrem de scăzută (doar 13% dintre cei aproape 100 de milioane de alegători înregistrați au votat), președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a descris procesul ca un „succes total”. Guvernul său de stânga susține că alegerile reprezintă un pas decisiv în lupta contra privilegiilor și corupției din sistemul de justiție.

În schimb, opoziția avertizează asupra unui posibil pericol: aceste alegeri ar putea deschide calea pentru ca puterea executivă să își subordoneze justiția, sub pretextul reformei.