Cutremur la Washington! Curtea Supremă interzice pașapoartele pentru persoanele transgender și non-binare

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Curtea Supremă a Statelor Unite, dominată de o majoritate conservatoare, a dat joi, 6 noiembrie, undă verde unei măsuri controversate a administrației Trump, care interzice eliberarea de pașapoarte cu genul „X” sau cu o identitate de gen diferită de cea stabilită la naștere. Hotărârea, pronunțată cu o majoritate de 6 la 3, marchează o nouă victorie pentru curentul conservator american și o lovitură dură pentru comunitatea transgender și non-binară, scrie Le Figaro.

Decizia vine după decretul semnat de Donald Trump chiar în ziua învestirii sale, pe 20 ianuarie, prin care administrația sa a stabilit că SUA recunosc doar două sexe (masculin și feminin) definite la naștere.

Măsura a anulat reformele adoptate în timpul mandatului președintelui democrat Joe Biden, care introdusese posibilitatea ca persoanele non-binare sau transgender să poată opta pentru marcajul „X” la rubrica „sex” din pașapoartele americane.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, Departamentul de Stat a fost instruit să nu mai elibereze documente care conțin alte opțiuni de gen decât cele „M” și „F”.

Decizia a fost imediat contestată în instanță, fiind suspendată în primă instanță în iunie, apoi menținută în apel în septembrie. Însă, miercuri, Curtea Supremă a anulat suspendarea, permițând aplicarea măsurii la nivel național.

Argumentul Curții: „Genul din pașaport e un fapt, nu o opinie”

În motivarea deciziei, Curtea a susținut că afișarea sexului unei persoane conform certificatului de naștere „nu încalcă principiile egalității în fața legii mai mult decât indicarea țării de origine”, întrucât guvernul „nu face decât să consemneze un fapt stabilit, nu o opinie sau o alegere personală”.

Judecătorii progresiști, minoritari în complet, au contestat vehement această interpretare, avertizând că hotărârea riscă să deschidă calea către „restrângerea drepturilor constituționale ale persoanelor transgender”.

American Civil Liberties Union (ACLU), una dintre cele mai influente organizații pentru apărarea drepturilor civile din SUA, a condamnat decizia Curții Supreme, catalogând-o drept „un pas înapoi pentru libertatea tuturor persoanelor de a fi ele însele”.

„Această hotărâre alimentează focul ideologic aprins de administrația Trump împotriva persoanelor transgender și a drepturilor lor constituționale”, au transmis reprezentanții ACLU într-un comunicat.

De la „pașaportul X” la interdicții în sport și armată

Primul pașaport american cu genul „X” a fost emis în octombrie 2021, în timpul administrației Biden, pentru persoane care se identificau drept non-binare, intersexuale sau care nu se încadrau în sistemul binar de gen.

Dar, odată cu revenirea la putere a lui Donald Trump, toate progresele sociale obținute de comunitatea transgender au fost treptat anulate. Fostul președinte republican a făcut din tema identității de gen un pilon central al campaniei sale din 2024, promițând să pună capăt „delirului transgender” și să restabilească „valorile tradiționale americane”.

De la preluarea mandatului, Donald Trump a:

• interzis persoanelor transgender să servească în forțele armate,
• ordonat tăierea finanțărilor pentru școlile care permit sportivilor transgender să participe la competiții feminine,
• și a anunțat o serie de restricții federale privind recunoașterea juridică a identității de gen.

Curtea Supremă nu a închis complet dosarul. În următoarele luni, va trebui să se pronunțe asupra participării persoanelor transgender în competițiile sportive feminine, o temă care a divizat profund societatea americană și lumea sportului.

Până atunci, decizia privind pașapoartele cu genul „X” trimite un semnal clar: Statele Unite revin la o politică identitară conservatoare, în care definiția legală a genului devine din nou un teren de luptă politică, socială și morală.

Pentru susținătorii lui Donald Trump, hotărârea Curții Supreme reprezintă o „victorie a normalității și a biologiei”. Pentru adversarii săi, este „un regres periculos” care riscă să transforme drepturile minorităților într-un instrument politic.

Cert este că, dincolo de implicațiile juridice, verdictul reconfirmă fractura tot mai adâncă din societatea americană, între o Americă tradiționalistă, care își revendică valorile religioase și morale, și o Americă progresistă, care luptă pentru recunoașterea libertății individuale și a diversității.