Cutremur mare în România în 2021 sau nu? Ce spun cercetătorii

În fiecare ani, oamenii de ştiinţă ne spun că ne putem aştepta la un cutremur de proporţii la noi în ţară. Se zice că e o chestie de timp până când va avea loc un seism în România.

Cercetătorul Mircea Radulian, de la Institutul Național pentru Fizică Pământului:

„Eu sper să fie nu prea devreme, întrucât activitatea (seismică – n.r.) deocamdată nu dă semne că ar fi aproape producerea unui cutremur mare , însă trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un astfel de eveniment”.

„Anul acesta a fost un an destul de moderat, putem spune chiar slab ca activitate seismică în România. Nu a fost o activitate deosebită. A fost un cutremur de magnitudine peste 5 în ianuarie, dar în rest a fost o activitate destul de scăzută pentru zona Vrancea, ceea ce a fost foarte bine, în sensul că nu am avut probleme”, spune seismologul.

„Însă, pe de altă parte, se știe că zona Vrancea este o zonă activă și, la un anumit interval de timp, e foarte posibil să vină și la noi cutremure mari, din păcate. Putem să ne așteptăm, dar e foarte greu de spus exact când se va produce acest cutremur și sperăm să nu fie prea devreme. Însă nu putem neglija acest lucru și cel mai bun lucru ar fi să fim pregătiți ca și cum s-ar putea produce oricând. Asta ar fi ideal, din punct de vedere al măsurilor pe care putem să le luăm, pentru a evita dezastre de genul cutremurelor”, a adăugat Mircea Radulian.

Cutremur de adâncime vs cutremur de suprafaţă

Care este diferenţa între cele două? Ei bine, seismul din Croaţia, de zilele trecut, a fost de suprafaţă. El s-a produs la o adâncime de doar 10 km. Cele de adâncime sunt cele precum din Vrancea şi au efecte mai mici decât seismele de suprafaţă.

„Practic, la 6,4 noi nu avem probleme mari. În schimb, pentru cutremurele de suprafață, mai ales în zona din apropierea epicentrului, pot să fie distrugeri foarte mari. Chiar dacă magnitudinea nu este așa de mare, fiind de 4 sau de 5, dacă sunt aproape de suprafață, energia eliberată ajunge repede la suprafață și cu o amplitudine mare și atunci mișcarea este mult mai intensă. Cutremurele de suprafață generează niște unde de suprafață, care sunt destul de puternice și pe măsură ce se propagă la distanță, crește cumva perioada lor, devin din ce în ce mai lente în mișcare”, a completat Mircea Radulian.

„La noi, spune el, situația este ceva mai ușor de rezolvat decât în cazul cutremurelor de suprafață, pentru că la cutremurele adânci, chiar dacă sunt puternice, mișcarea lor este destul de bine cunoscută și „dacă am avea grijă să construim după anumite reguli clădirile și infrastructura, atunci lucrurile n-ar fi atât de grave”, a adaugat Mircea Radulian, cercetător principal la Institutul Național pentru Fizică Pământului.